Linkuri accesibilitate

Grigori Iavlinski: „Europa este direcția obiectivă, istorică, de mișcare. Restul sunt perversiuni, scorneli, himere”


Grigori Iavlinski în dialog cu Victor Rezunkov (Radio Svoboda).

Politicianul, economistul și liderul fracțiunii Iabloko din Adunarea legislativă a Sankt-Peterburgului, Grigori Iavlinski, este convins de faptul că Rusia trebuie să se îndrepte spre direcția europeană. Încercarea de a urma alt vector va aduce tragedii, afirmă Iavlinski. Interviul cu Iavlinski realizat de corespondentul Radio Svoboda Victor Rezunkov e tradus și rezumat de Lina Grâu.

Ceea ce se întâmplă acum în Rusia, spune Grigori Iavlinski, este rezultatul unui sistem autoritar care a epuizat toate rezervele interne de dezvoltare și a început o expansiune externă. Această expansiune s-a manifestat prin războiul cu Ucraina, prin încercarea de a realiza pe o parte a teritoriului Ucrainei doctrina suveranității limitate, doctrină provenind dintr-un îndepărtat trecut sovietic, adică de a transforma Ucraina într-un fel de „curte din spatele casei”, un fel de zonă-tampon.

Grigori Iavlinski spune că problemele mari au început în momentul în care, în 2012, sistemul corporativ închis creat la Moscova a ales pentru Rusia calea de dezvoltare anti-europeană, așa-numită eurasiatică, cale pe care a vrut să atragă cu forța și Ucraina:

„Coliziunea cu stările de spirit din Ucraina a dus la evoluțiile sângeroase la care asistăm. De fapt, problema este că această nouă abordare a spațiului post-sovietic vine în coliziune cu direcția de dezvoltare aleasă de țările din acest spațiu. Pentru că toți subiecții spațiului post-sovietic sunt orientați către Europa, la fel cum și Rusia a fost. Și Rusia, și Ucraina, și Moldova, și Belarus, și chiar republicile sudice, cele din Caucaz, aveau în vedere

Trebuie să mergem către Europa, la fel cum într-acolo se mișcă Ucraina, Moldova...

construirea unor state după modelul european. Iar acum, li s-a propus un model principial nou, diferit, și nu este foarte clar cum ar trebui să fie acest model. Și această ruptură s-a dovedit a fi dureroasă și tragică și creează un imens inel de instabilitate.

Este evident: vectorul trebuie să fie unul diferit, trebuie să mergem către Europa, la fel cum într-acolo se mișcă Ucraina, Moldova, Belarus. Este o direcție predeterminată din punct de vedere obiectiv, istoric, restul este o perversiune, sunt niște scorneli, niște himere pentru care, din păcate, oamenii acum plătesc cu sânge”.

Referindu-se la anexarea Crimeii, Grigori Iavlinski spune că ceea ce face Rusia nu este altceva decât o încercare de a revenire în trecut, este o luptă împotriva istoriei și a timpului. Și această încercare de a întoarce istoria și timpul înapoi va fi foarte scump plătită, poate fi chiar critic, de Rusia:

Vom plăti pentru asta un preț enorm. Și nu este vorba despre sancțiuni sau despre nu știu ce amenințări americane. Ideea este că nu poți să te pui în poară cu timpul, cu istoria, nu se poate reveni în trecut. Putem proslăvi oricât victoriile noastre pe câmpul de luptă de la Kulikovo sau cele din 1812, dar nu putem reveni într-acolo. Trebuie să mergem înainte și să nu ne căutăm modelul de dezvoltare undeva în trecut. Ceea ce vedem acum sunt lucruri tragice, pentru că este o confruntare cu timpul, o confruntare cu istoria”.

Grigori Iavlinski spune că amenințările permanente venind din partea lui Vladimir Putin, inclusiv cele nucleare, nu trebuie neglijate:

„În ceea ce privește amenințările, trebuie să vă spun cu îngrijorare – totul este posibil. Vă declar categoric, nimic nu trebuie exclus. În ceea ce-i privește pe liderii europeni, aceștia sunt pierduți cu firea, nu știu cum să procedeze, pentru că ceea ce se întâmplă acum este sfârșitul perioadei post-sovietice. O perioadă în care la Moscova a fost creat un sistem în cadrul căruia s-au contopit puterea și afacerile, ceea ce înseamnă că în sistem nu există bani liberi, bani independenți. Iar dacă nu există fluxuri financiare independente, înseamnă că nu există mass-media independentă, nu există partide mari, puternice independente, înseamnă că nu există o societate civilă puternică și influentă”.

Grigori Iavlinski critică de asemenea dependența Rusiei de rezervele de petrol, dar, mai ales, faptul că fiind o țară atât de mare Rusia nu a învățat să trăiască și să se dezvolte din alte surse decât petrolul. „Am trăit ca niște drogați, folosindu-ne de prețul mare la petrol. Într-o mână - țeava cu gaze, în alta - țeava cu petrol, iar în cap – halucinații. Acum, că prețul la petrol a scăzut, începem să avem frisoane”, spune Grigori Iavlinski.

Referindu-se la mișcările de protest anunțate de mai multe forțe de opoziție din Rusia pentru data de 1 martie, Iavlinski spune că punctul central al acestora ar trebui să fie apelul de încetare a războiului împotriva Ucrainei și protestul față de anexarea Crimeii. Criza economică este un efect derivat, iar încercarea de a pune accent pe acest aspect va fi doar o tentativă de a disipa opoziția.

Iavlinski face apel către cetățenii ruși să iasă la aceste mitinguri, dar să fie conștienți în același timp de faptul că efectele pentru participanți ar putea fi unele grave – de la provocări la persecuții. „Va fi periculos. Iată de ce oamenii care vor să vină trebuie să aibă o atitudine responsabilă și să înțeleagă că nu va fi doar o simplă plimbare pe străzi”, mai spune unul dintre liderii partidului de opoziție Iabloko, Grigori Iavlinski.

XS
SM
MD
LG