Linkuri accesibilitate

Liliana Barbăroșie în dialog cu deputatul comunist Artur Reşetnicov.

După ce în urmă cu zece zile 20 de voturi ale deputaţilor comunişti au permis investirea guvernului Gaburici compus din PLDM şi PD, astăzi a venit rândul liberal-democraţilor şi democraţilor să le facă pe plac comuniştilor. Cu voturile lor, în parlament s-a votat o propunere mai veche a comuniştilor, şi respinsă nu o dată de vechea coaliţie proeuropeană, de a declara anul 2015 an al veteranilor celui de-al doilea război mondial. Cele trei partide votează consolidat, chiar dacă neagă că ar fi format o coaliţie. Liliana Barbăroşie a stat de vorbă cu deputatul comunist Artur Reşetnicov, secretarul general al PCRM, încercând să afle ce alte iniţiative ale comuniştilor, respinse anterior de PLDM şi PD, ar putea fi votate acum, date fiind relaţiile bune din ultima vreme dintre cele trei.

„Unul dintre primele proiecte pe care le-am înregistrat în actualul Parlament, după ce l-am modernizat, este despre consolidarea statutului de neutralitate. Şi vom insista să fie dezbătut în parlament, mai ales că el reiese din prevederile constituţionale,” ne-a spus într-un interviu Artur Reşetnicov.

Pentru mulţi, o astfel de lege ar însemna ca Republica Moldova să renunţe pe vecie la NATO, de aceea este greu de imaginat că liberal-democraţii ar fi votat-o. Se pot schimba lucrurile în actuala conjunctură politică? Artur Reşetnicov se declară încrezător:

„PD, de exemplu, nu o dată a menţionat anterior despre necesitatea întăririi prin lege organică a neutralităţii permanente. Şi a avut chiar şi un proiect propriu în acest sens. Le vom explica şi liberal-democraţilor necesitatea lui, pentru că în situaţia geopolitică din regiune, e important să anticipăm anumite situaţii nedorite prin adoptarea unor legi.”

Comuniştii cred că dacă ar reuşi să treacă proiectul prin Parlament, Federaţia Rusă nu s-ar mai împotrivi aderării europene a Republicii Moldova şi i-ar permite chiar să reintegreze Transnistria. Până acum, ideea nu era luată în serios de partidele guvernării pentru că se crede că un statut similar nu a ajutat cu nimic Ucraina să evite agresiunea rusă, dar şi pentru că nu ar fi necesar să se consolideze ceva ce nu există în realitate, dată fiind prezenţa militară rusă în regiunile estice.

În urmă cu câteva săptămâni, Chişinăul a primit o invitaţie din partea Rusiei să participe cu militari la parade de 9 mai din acest an prin care Kremlinul sărbătoreşte tradiţional ceea ce numeşte „Victoria din 1945 asupra Germaniei naziste”. L-am întrebat pe Artur Reşetnicov care va fi poziţia grupului său parlamentar în această chestiune:

„Prin hotărârea adoptată astăzi, guvernul este însărcinat să pregătească un plan de măsuri pentru sărbătoarea 9 mai. Dacă vom avea posibilitatea, vom insista ca, eventual, în acest plan să fie inclusă inclusiv această chestiune – participarea la festivităţile din alte ţări.”

Coaliţia minoritară a celor două partide – PLDM şi PD – pare decisă să cedeze comuniştilor mai multe funcţii de conducere în anumite instituţii publice, printre cele numite deja fiind CCA, Curtea de Conturi şi CO al companiei publice audiovizuale. “Să încerce să nu ni le ofere,” spunea pe un top ameninţător în cel mai recent interviu, liderul comunist Vladimir Voronin. Presa a speculat astăzi că lista instituţiilor revendicate de PCRM ar fi în realitate mult mai mare decât se spune în public şi a pomenit, printre multe agenţii şi întreprinderi de stat ce gestionează importante procese şi fluxuri financiare, şi o funcţie de judecător la Curtea Constituţională. Despre acest ultim fotoliu, şi preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, afirmase că a fost obiectul partajărilor politice ascunse cu PCRM. Iată ce ne-a răspuns Artur Reşetnicov, întrebat dacă aşa este:

„Noi nu transformăm activitatea noastră politică în târg. Vom discuta pe măsură ce aceste sau alte funcţii vor deveni vacante. Sunt mai multe domenii care necesită perfecţionare, sunt probleme în domeniul luptei cu corupţia, în altele... Când va veni vremea, vom discuta. Iar domnul Tănase trebuie să fie judecător, nu comentator pe FB. Ş-apoi, dumnealui de unde a ajuns la CC? Nu din funcţia de prim-vicepreşedinte al PLDM? Aşa că să-şi ţină comentariile mai departe de opinia publică,” a comentat afirmaţia preşedintelui CC secretarul general al PCRM, Artur Reşetnicov.

Despre guvernul Gaburici, pe care comuniştii l-au votat la nici o săptămână după ce nu-şi dăduseră votul pentru un guvern cu aceiaşi miniştri şi program, dar condus de Iurie Leancă, Artur Reşetnicov spune:

„Nu trebuie să ne grăbim să dăm apreciere. Unele concluzii preliminare vor putea fi făcute peste 100 de zile. Să-i dăm acest termen.”

După ce PCRM a reuşit să-l forţeze pe Chiril Gaburici să-l înlocuiască pe un ministru cu altul chiar în ziua votării guvernului său în Parlament, mai mulţi observatori au anticipat că Vladimir Voronin va avea un cuvânt greu de spus în actul guvernării coaliţiei minoritare. Între timp, PCRM-ul se pare că a mai reuşit să-l încline pe proaspătul premier la o cedare – acesta îl numise la Departamentul de relaţii interetnice pe patronul unei universităţi private pe care o absolvise, Oleg Babenco, și el fost deputat fugar din PCRM. La scurt timp acesta a demisionat, nu fără contribuția comuniştilor, spun observatorii. Iată însă ce spune Artur Reşetnicov despre acest ciudat episod:

„Mai sunt şi erori de cadre. Numai cine nu munceşte nu greșește.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG