Linkuri accesibilitate

Ruxanda Glavan: „Deocamdată nu preconizăm nici o majorare la vârsta de pensionare”


Ruxanda Glavan

Ruxanda Glavan

Valentina Ursu în dialog cu noul ministru al muncii din R.Moldova.

Pensia cea mai mică din Republica Moldova este de 798 de lei pe lună, iar cea mai mare este de 40 de ori mai mare, de aproximativ 32 000 de mii de lei. Noul ministru al muncii, Ruxanda Glavan, care a fost ministru-adjunct în guvernul trecut, i-a spus Valentinei Ursu într-un interviu că ar vrea să reducă disparitatea. Discuția a început cu așteptata indexare a tuturor pensiilor, de la 1 aprilie.

Europa Liberă: Să pornim discuția de la vestea cea mai plăcută. Oamenii în vârstă așteaptă pensie cât mai mare, indexarea de la data de 1 aprilie e asigurată.

Ruxanda Glavan: „Da. Noi am inițiat proiectul de hotărâre de guvern pentru a realiza această indexare. Este de fapt procedura care are loc anual. Noi asigurăm cadrul normativ pentru ca de la 1 aprilie să aibă loc această indexare efectivă. În acest an reușim o indexare cu 7,95 la sută, deci, aproape 8%. Această cifră a reieșit din indicatorii macroeconomici care ne-au fost prezentați. Este vorba de creșterea salariului mediu pe țară, în 2014 a fost o creștere de 10,08% față de 2013.”

Europa Liberă: Există tendințe de majorare a salariului bugetarilor pe viitor?

Ruxanda Glavan: „Noi avem preconizate anumite măsuri pentru majorarea salariilor sectorului bugetar pentru anul 2015. Acum mă refer la indicatorii pe care i-am primit și care sunt deja realizați pentru 2014. Deci, salariul mediu pe țară în 2014 a constituit 4172 de lei, o creștere de 10,08 la sută față de 2013. În același timp, un alt indicator pe care noi îl utilizăm pentru a stabili procentajul de indexare a pensiei este indicele prețurilor de consum, care în 2014 a crescut cu 5,1 la sută. Media aritmetică a acestor doi indicatori ne-a dat posibilitatea să stabilim nivelul indexării la 7,95 la sută.”

Europa Liberă: Doamnă Glavan, totuși, bătrânii se plâng că e foarte greu cu o pensie de peste 1000 de lei să plătești facturile, să cumperi medicamente și alimente, chiar o haină să îți mai cumperi.

Ruxanda Glavan: „Este adevărat că noi am promis să facem tot ce ne stă în puteri pentru ca cetățenii, pensionarii Republicii Moldova, să aibă o viață mai bună. Aflarea mea, în calitate de viceministru, ultimii un an și jumătate la acest minister mi-a permis să pătrund în esența situației pensionarilor. Noi am muncit foarte mult la proiectarea reformei sistemului de pensionare și pot să vă spun că noi astăzi avem nu doar viziune, dar avem soluții clare, prin proiecte de legi pe care vrem să le promovăm cât mai urgent posibil pentru ca viața pensionarilor să fie mai bună.”

Europa Liberă: Ce proiecte anume?

Ruxanda Glavan: „În primul rând, ne propunem să promovăm proiectul de lege privind așa-numita pensie de cetățean sau pensia de bază. Este o practică care există în mai multe țări, de exemplu, chiar și în Germania. Logica sau esența acestei legi este să introducem o pensie de bază pentru toți cetățenii rezidenți, care locuiesc în Republica Moldova, care au contribuit la bugetul țării noastre și ne propunem să legăm această pensie, valoarea ei, de exemplu, să fie 50 la sută din pensia minimă care există. Aceasta ar însemna automat ridicarea pensiilor medii care există actualmente. Există deja un proiect de inițiativă legislativă înregistrat de un grup de deputați, ceea ce înseamnă că gândim la fel, avem aceleași viziuni, ceea ce înseamnă că vom fi și susținuți în Parlament.”

Europa Liberă: Pe parcursul anilor, au fost multe discuții pentru că unii funcționari care au ajuns la vârsta de pensie primesc peste 10 mii de lei şi alţii, dascăl, doctor, care au lucrat câte 40 de ani, au vărsat în fondul social impozite şi la urmă rămân nedreptăţiţi, pentru că primesc o pensie de zece ori mai mică, decât un judecător, nici nu mai zic.

Ruxanda Glavan: „Aveţi dreptate când spuneţi că aceste lucruri deja se întâmplă, pentru că pensiile au fost stabilite conform legislaţiei care a fost în vigoare la momentul respectiv. Ceea ce ne propunem noi este să continuăm unificarea procedurii de pensionare. Ea a început deja, au fost anumite ecouri în societatea civilă. Vreau să vă confirm că vom continua. În aşa mod, celor care deja au stabilit dreptul la pensie noi nu putem să le luăm această pensie, noi putem să intervenim pentru ca pe viitor să existe echitate socială. Vreau să mă reîntorc la capitolul valoarea şi mărimea pensiilor. Primul lucru pe care îl vom face, vom insista pe introducerea pensiei de bază. A doua etapă, absolut necesară, este reforma parametrică în formulă. Pentru că astăzi există venituri asigurate în această formulă care nu se indexează. Respectiv, omul când iese la pensie, i se calculează ce salariu a avut în 2000 şi din acesta se calculează pensia. Or, noi considerăm că aceasta nu este corect şi avem deja un proiect de lege pentru a actualiza aceste venituri, să le indexăm la creşterea salariilor. Şi atunci omul va simţi că este o echitate în atitudinea statului faţă de el. Şi doi, micşorarea costului unui an de cotizare, pentru că în formula aceasta este 1,4. Dacă îl vom micşora 1,20, 1,10, automat valoarea monetară a pensiei va fi mai mare.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Care e cea mai mică pensie şi cea mai mare astăzi?

Ruxanda Glavan: „Pensia minimă în Republica Moldova este 798 de lei. La pensia minimă nu sunt foarte mulţi cetăţeni, totuşi există, şi marea majoritate sunt cei din agricultură. Pentru că ei, la timpul lor au avut venituri mai mici, sezoniere şi s-au pensionat cu veniturile mici. Pensia medie pe ţară în 2014 a constituit 1117 lei. Da, recunoaştem că este mai mică decât minimul de existenţă pentru pensionari şi vreau să vă spun că în acest context în 2015 în proiectul legii bugetului asigurărilor sociale este prevăzută menţinerea suplimentului la pensie. Adică, toţi pensionarii care au pensia mai mică de 1500 de lei în continuare vor beneficia de acei 100, 120 sau 180 de lei ajutor. Şi partea cea mai importantă este că am depus toate eforturile, am racordat cadrul legislativ şi vom purcede la implementarea unei noi metode de distribuţie a acestui supliment, pentru ca pensionarul care primeşte pensia la poştă tot atunci, în acel moment, să primească şi suplimentul, să nu fie nevoie să aştepte reprezentantul instituţiei financiare sau să se adreseze la ea.”

Europa Liberă: Cea mai mare pensie totuşi voi insista să ne-o spuneţi. Cât constituie?

Ruxanda Glavan: „Ea a fost stabilită cu ceva timp în urmă, după aceasta a fost plafonată, pensia respectivă, şi plafonate contribuţiile, este în jur de 32 de mii de lei.”

Europa Liberă: Ne aşteptăm să existe modificări la vârsta de pensionare?

Ruxanda Glavan: „Este un subiect care a fost discutat foarte mult. Pot să vă spun că pe parcursul acestui unul an şi jumătate cât au fost create grupuri de lucru pentru reforma sistemului de pensie, de foarte multe ori a fost vociferat acest deziderat. Este o recomandare a multor experţi internaţionali, argumentarea lor ar fi faptul că femeile au o speranţă de viaţă mai mare. Și, doi, chiar în contextul egalităţii de şanse, se consideră că o femeie are capacitatea să muncească mai mult. Respectiv, nouă ni s-a propus varianta să majorăm vârsta de pensionare pentru femei până la vârsta de pensionare pentru bărbaţi. Ceea ce pot să spun, în calitate de ministru, noi astăzi deocamdată nu preconizăm nici o majorare la vârsta de pensionare, pentru că avem două motive simple. În primul rând, în Republica Moldova speranţa de viaţă a unei femei este cu şapte ani mai mică decât în Europa. În al doilea rând, calculele preventive pe care noi le-am făcut ar aduce o economie anuală la bugetul asigurărilor sociale de 45 de milioane de lei, ceea ce este absolut irelevant în condiţiile în care deficitul acestui buget constituie 1 miliard 200 de milioane.”

Europa Liberă: Pe parcursul timpului se discută foarte mult despre ajutoarele sociale. Există riscul de a pierde ajutorul social pentru acel care nu muncește, care, așa cum i se spune în societate, mai degrabă, a ajuns să paraziteze, beneficiind de acest suport din partea statului? Cum faceți lumină, ordine? Cum îi responsabilizați pe cei care nu mai vor să muncească?

Ruxanda Glavan: „Avem deja un set de măsuri, măsuri care înseamnă proiecte de lege, de modificare a cadrului legislativ pentru a-i responsabiliza pe cei care beneficiază de ajutor social. Da, în esența sa ajutorul social și-a obținut scopurile pentru că rata de sărăcie extremă într-adevăr a fost redusă, oameni extrem de săraci sunt mult mai puțini. Dar scopul nu este de a-i face dependenți de ajutorul social, de aceea ne propunem introducerea unei noțiuni de contract social. Adică, cetățeanul care depune cerere în același moment semnează contractul social, prin care, dacă este apt de muncă și nu are un loc de muncă, se obligă în momentul când statul îi oferă acest loc de muncă să îl preia. Pentru că noi chiar trăim un paradox, pe de o parte avem foarte multe persoane care beneficiază de ajutor de șomaj, sunt înregistrate ca șomeri, în același timp avem situația în care angajatorii se plâng că nu au forță de muncă. Or, acest mecanism va fi un ajutor în plus pentru Agenția de Ocupare a Forței de Muncă să identifice potențialii angajați, să ia legătura cu angajatorul, prin anumite forme active de încadrare în câmpul muncii, fie prin contracte de ucenicie, fie prin formă duală, să facă legătura între acea persoană care ar putea să muncească și angajatorul care așteaptă acest angajat.”

Europa Liberă: Ce scoateți astăzi în prim-plan, numărul mare de șomeri sau criza locurilor de muncă?

Ruxanda Glavan: „Nu aș putea zice că avem un număr mare de șomeri. Dacă este să analizăm situația pieței muncii, există în jur de 29 de mii de persoane înregistrate la Agenția Forței de Muncă, dintre care cam patru mii sunt beneficiari de ajutor de șomaj. Şi parte bună este că anual această cifră scade. Ceea ce înseamnă că totuşi eforturile agenţiei au efecte pozitive. Scopul nostru nu este să avem cât mai mulţi beneficiari de ajutor de şomaj. Scopul nostru este să fie cât mai puţini şi să avem o rată cât mai mare de activare. Într-adevăr, este o situaţie că locurile de muncă sunt insuficiente. Noi vrem să valorificăm la maximum potenţialul agenţiilor de ocupare a forţei de muncă, pentru ca acele locuri de muncă care sunt declarate să fie ocupate. Şi iarăși, v-am spus de acest paradox, la noi există situaţia că locuri vacante sunt, noi nu avem forţă de muncă. Şi în 2015, în 2016 vom pune accent pe recalificarea profesională a cetăţenilor şomeri.”

Europa Liberă: Bugetul asigurărilor sociale e definitivat?

Ruxanda Glavan: „Este definitivat. Suntem pe ultima sută de metri. Pentru anul viitor avem venituri preconizate de 13 miliarde de lei.”

Europa Liberă: Ceva mai devreme aţi amintit noţiunea „sărăcie extremă”. Mai sunt multe persoane care cad sub incidenţa acestei noţiuni?

Ruxanda Glavan: „Sărăcia extremă este un indicator care înglobează, de fapt, analiza situaţiei complexe în care se află o familie sau o gospodărie. Ceea ce pot să spun, că în 2008, atunci când partenerii noştri străini, Banca Mondială, au fost cei care au venit cu suportul tehnic pentru a implementa programul de ajutor social, au făcut anumite măsurări. Pot să spun că în 2008 rata de sărăcie extremă constituia 3,2 la sută din nivelul populaţiei. În 2013, la începutul anului 2014 ea a fost estimată la 0,3. Deci, de zece ori a scăzut. Ceea ce înseamnă că cetăţeni la limita sărăciei sunt mult mai puţini decât au fost. Dezideratul este să fie cât mai aproape de zero.”

Europa Liberă: Toată lumea aşteaptă majorări de pensii, majorări de salarii. Pe de altă parte, cunoaştem şi constrângerile care vin din partea Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale, care spun că: „Dacă identificaţi resurse şi în buget există aceşti bani puteţi să majoraţi şi pensiile, şi salariile. Iar dacă nu, creaţi alte probleme”.

Ruxanda Glavan: „Da, aveţi dreptate. Eu reiterez poziţia noastră, în calitate de elaborator de politici. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei are sarcina de bază să evalueze situaţia cetăţenilor din ţară şi reieşind din aceasta să propună fie modificarea politicilor actuale, fie elaborarea unui nou cadru care să rezolve problemele de bază ale cetăţenilor. Aveţi mare dreptate atunci când spuneţi că nu de noi, Ministerul Muncii, depinde majorarea în esenţă, în valoare monetară. Ceea ce pot să-mi asum în calitate de conducător al unei echipe, pentru că este o echipă de oameni şi de experţi la Ministerul Muncii, care activează, pot să vă spun că noi avem toate măsurile legale pentru a putea realiza majorările de pensii şi de salarii. Şi cu siguranţă le vom transmite Ministerului de Finanţe.”

Europa Liberă: Mai există probleme atunci când vine vorba de acumulările la Fondul Social?

Ruxanda Glavan: „Mă bucur foarte mult că mi-aţi pus această întrebare. De exemplu, în proiectul bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2015 este prevăzută cifra de 13 miliarde 756 milioane de lei venituri. În paralel, există un deficit de 1 miliard 280 de milioane de lei. Acest deficit este acoperit prin transferuri la bugetul de stat. Or, marea rezervă pe care am identificat-o noi, ca să putem majora cel puţin pensiile, ar fi o strategie eficientă de combatere a economiei tenebre şi a muncii informale. Eu pot să spun că noi avem anumite studii, clar că ele sunt estimative, pentru că nimeni nu le poate prezenta sută la sută, dar din studiile pe care noi le avem, valoarea contribuţiilor neachitate la bugetul asigurărilor sociale ar constitui de la 2,4 la 3 miliarde de lei. În condiţiile în care deficitul este 1 miliard 280 de milioane, dacă vom întreprinde măsuri clare şi eficiente pentru combaterea muncii la negru, cu siguranţă nu vom avea nici deficit şi vom avea de unde să majorăm pensiile. Este o acţiune pe care ne-am asumat-o şi în planul de guvernare. Deja există strategia naţională pentru combaterea muncii tenebre, iarăşi, nu este doar sarcina pe care trebuie să şi-o pună Ministerul Muncii, pentru că nu doar Ministerul Muncii poate să combată acest fenomen. Trebuie măsuri economice, trebuie un alt cadru pentru oamenii de afaceri ca să vrea să iasă din starea de muncă la negru.”

Europa Liberă: Politicile sociale, armonizate cu cele din spaţiul comunitar, ar fi o diferenţă mare între ceea ce există în Republica Moldova şi în UE?

Ruxanda Glavan: „În cadrul Acordului de Asociere există capitole clare. În programul de guvernare pe care îl avem în următorii patru ani ne-am asumat responsabilitatea să racordăm legislaţia pe 25 sau 26 de directive pentru legislaţia muncii şi opt directive pentru domeniul de securitate socială. Atunci când vom ajunge la racordarea legislaţiei, atunci ne vom da seama cât de mari sunt diferenţele. Ceea ce pot să spun la capitolul asigurări sociale, noi nu stăm mai prost la capitolul legislaţie decât multe alte ţări europene. Marea problemă e…”

Europa Liberă: …acoperirea financiară...

Ruxanda Glavan: „…acoperirea financiară şi implementarea legislaţiei care există.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG