Linkuri accesibilitate

Relația moldo-română promite să fie rodnică în mandatul Iohannis.

Mult așteptata și amânata în câteva rânduri vizită oficială a președintelui român Klaus Iohannis la Chișinău a avut loc la o săptămână după învestirea guvernului Gaburici. Instalarea noului cabinet era condiția principală pentru ca acest eveniment să se producă. Vizita de acum este importantă atât pentru noul președinte român, cât și pentru moldoveni. Klaus Iohannis urmează să convingă, să se impună într-un spațiu românesc, la est de Prut, în care cea mai mare popularitate a avut-o predecesorul său, Traian Băsescu. Și așteptările moldovenilor față de noul lider de la București, la a cărui alegere au contribuit cu entuziasm, sunt la fel de mari.

Prezența președintelui român are o clară semnificație pentru viața politică internă. Este prima vizită la Chișinău a unui șef de stat european după alegerile din 30 noiembrie. Lunga perioadă de indecizie și frământări politicianiste nu au produs decât o guvernare minoritară, dependentă de comuniști. De altfel, s-a și vorbit în ultimele zile despre faptul că statul român și noul președinte de la București nu s-au implicat destul în coagularea noii puteri de la Chișinău, că nu au folosit anumite „pârghii specifice” care să catalizeze formarea unei majorități pro-europene. Replica președintelui Iohannis la aceste reproșuri a fost una accentuat corectă și moderată: domnia sa nu acceptă vechiul „comentariu” românesc pe marginea realităților politice din Republica Moldova, ci preferă să lanseze mesaje publice, să formuleze obiective transparente, în așa fel ca sprijinul românesc să certifice europenizarea reală, nu mimată a Moldovei.

Stilul mai ponderat al noului președinte român a fost, cred, pe placul politicienilor moldoveni, care, unii dintre ei, se arată extrem de sensibili (chiar irascibili) la orice influență românească, în timp ce amestecul și presiunile Rusiei nu-i deranjează câtuși de puțin. Această diferență de tratament față de București și Moscova o vedem mai ales în atitudinea Partidului Democrat, care prin vocea liderului său formal Marian Lupu s-a grăbit mereu să amendeze presupusele ingerințe ale fostului președinte român Traian Băsescu în „afacerile interne” ale Moldovei.

Ploaia care nu a încetat o clipă pe durata zilei de ieri le-a sugerat basarabenilor, buni „cititori” cum sunt ai semnelor naturii, că relația moldo-română va fi rodnică în mandatul Iohannis: gazoductul va ajunge la Chișinău și nu va funcționa doar pe hârtie, cele două state vor avea o cale ferată cu ecartament european și linii electrice interconectate, iar viitoarele poduri de pe Prut vor întări și mai mult interesul nostru național, frăția moldo-română.

România este avocatul european cel mai devotat al Republicii Moldova. Tot România a devenit pentru Moldova, de când Rusia poartă războaie prin vecini, partenerul economic și comercial nr.1. Noul președinte al Românei are șansa să adauge relației sale cu clasa politică de la Chișinău un plus de prestigiu european: s-a văzut din primele sale vizite și contacte la nivelul Uniunii Europene că este un președinte respectat și privit cu interes de liderii occidentali, cu care vorbește aceeași limbă și la propriu, și la figurat.

Discuțiile purtate la Chișinău într-un cadru formal și neoficial, departe de ochii presei, vor trebui să consolideze opțiunea pro-Vest a Republicii Moldova și, așa cum speră optimiștii, poate chiar să reunească cele trei partide pro-europene într-o majoritate guvernamentală solidă.

Klaus Iohannis i-a încurajat pe moldoveni să participe activ la treburile țării, să-i oblige pe politicieni să lupte împotriva corupției și prin aceste cuvinte a lansat un avertisment tranșant clasei noastre conducătoare, dând exemplu cele întâmplate în toamna trecută în România, când politicienii de la putere au fost amendați pentru aroganță și pentru credința în absoluta lor impunitate – iluzie pe care DNA, iată, o demontează bucată cu bucată.

Întâmplător sau nu, în ziua vizitei președintelui român la Chișinău a fost lansată Platforma Civică Demnitate și Adevăr. Mai mulți reprezentanți cunoscuți ai societății civile basarabene, cu simpatii politice diferite, s-au reunit pentru a monitoriza cu exigență sporită actul de guvernare. Platforma „DA” poate fi un început de ieșire din starea de apatie, derută, decepție și chiar dezgust față de politicienii care prin manevre de culise au nesocotit votul din 30 noiembrie și propriile angajamente asumate în campania electorală.

În căutare de idei și soluții, Platforma Civică Demnitate și Adevăr ar putea învăța cu folos și din experiența istorică acumulată de grupuri și mișcări similare din fostele țări comuniste – Cehia, Polonia, România. Ceea ce trebuie urmărit este consecvența obiectivelor, decența mijloacelor și mai ales distanța sanitară față de interferențele politice în activitatea Platformei, interferențe care riscă să o compromită, tractând-o pe terenul luptei pentru putere.

Vom vedea în timp dacă vizita lui Klaus Iohannis în Moldova va fi stabilizat clasa politică de la Chișinău pe făgașul european și, mai ales, dacă a reușit să impulsioneze voința populară, invocată de președintele român.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG