Linkuri accesibilitate

Experţi independenţi, sceptici faţă de intenţia parlamentarilor de a asigura o independenţă reală a CNI-ului.

Două luni de incertitudini şi negocieri dificile pentru formarea guvernului au neliniștit şi în ultimă instanţă, s-ar putea spune, au „dinamizat” societatea civilă: marţi s-a anunţat crearea Platformei Civice Demnitate şi Adevăr „DA”; astăzi a fost rândul Asociaţiei Presei Independente şi a portalului www.moldovacurata.md să se uite critic la ultimele propuneri privind reformarea Comisiei Naţionale de Integritate.

Este vorba de trei proiecte de legi ale Ministerului Justiţiei care pe lângă eficienţa CNI, se ocupă de asigurarea independenţei acestei structuri, înființată cu trei ani în urmă. Experţii anticorupţie cred că acesta este punctul cel mai vulnerabil al reformei şi că nu se va bucura se susţinere în Parlament.

Tocmai pentru că prevede mai multe schimbări de natură să ofere, cel puţin în aparenţă, un plus de independenţă Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), experţii au îndoieli mari că schimbările propuse de Ministerul Justiţie vor fi sprijinite de parlamentari.

În primul rând, Ministerul Justiţiei propune scoaterea CNI-ului de sub controlul parlamentar. Se mai avansează ideea renunțării la cei 5 membri delegaţi în Comisie de partidele parlamentare pentru că experiențele anterioare au arătat cu cât greu se ajunge la un consens între ei în ceea ce priveşte verificarea averilor demnitarilor cu afilieri politice.

În schimb, instituţia ar urma să fie compusă din câte un reprezentant de la fiecare din instituţiile următoare: Parlament, Guvern, Procuratura Generală, Consiliului Superior al Magistraturii, Congresul autorităţilor publice locale, societate civilă şi mass-media. Conducerea să fie asigurată de un preşedinte şi un vicepreşedinte - ambii numiţi de şeful statului, la propunerea Consiliului de Integritate. Şi un element foarte important al reformei – să se instituie nişte inspectori de integritate, selectaţi în bază de concurs, care să aibă competenţa exclusivă de a verifica declaraţiile de venituri, averi şi a celor de interese personale depuse de demnitari.

O altă noutate ar fi că inspectorii vor putea verifica nu doar informaţia din declaraţii, dar şi averile propriu-zise, iar dacă vor constata discrepanţe, să poată solicita confiscarea averii ilicite şi chiar eliberarea din funcţie a demnitarului corupt prin intermediul instanţelor judiciare. Inspectorii ar obţine şi dreptul de a aplica sancţiuni, nu doar de a le constata, ceea ce la fel ar fi o chestiune inedită şi de maximă eficienţă, aşa cum cred autorii reformei.

Un ultim element inovativ propus de Ministerul Justiţiei este ca dosarele de integritate să fie distribuite aleatoriu inspectorilor, la fel cum trebuie să se întâmple în justiţie cu dosarele penale sau civile.

De ce se îndoiesc experţii anticorupţie că aceste modificări, pe care le cred revoluţionare, vor întruni suficient sprijin parlamentar ca să devină lege?

Pentru că clasa politică a demonstrat până acum un singur lucru – că îşi doreşte să ţină sub control astfel de instituţii precum e CNI, explică Mariana Kalughin de la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei:

„Iniţiativa e foarte interesantă. Puţin probabil, însă, că Parlamentul o să vrea să susţină o astfel de iniţiativă. Pentru că pentru ei în fond este a pierde. Riscul major e că această iniţiativă ar putea să fie folosită pentru o resetare pur şi simplu a CNI.”

O altă îngrijorare a fost formulată de Cristina Ţărnă, directoarea adjunctă a Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), instituție spre care pleacă constatările CNI. În opinia sa, există riscul ca încă o reformă radicală a ainstituţiei să ducă la reluarea de la zero a procesului de verificare a averilor şi veniturilor demnitarilor. De altfel, aşa s-a întâmplat în 2012, susţine Cristina Ţarină, la înfiinţarea CNI, lucru pentru care a fost nevoie de presiuni externe fără precedent, iar tărăgănarea a făcut ca procesul de verificare a declaraţiilor să întârzie cu aproape un an.

„Mă întreb dacă toate aceste complicaţii care poate sună bine la nivel de proiect vor fi traduse în practică astfel încât din nou să rupem ceva care de bine, de rău funcţionează şi începem să facem ceva care o să dureze câţiva ani, practica ne-a demonstrat că voinţa politică asupra deciziilor de acest ordin nu se formează repede. Mă întreb dacă nu cumva pornind de la intenţii foarte bune nu o să ajungem în situaţia în care actuala guvernare care abia şi-a luat mandatul va fi scoasă din monitorizarea declaraţiilor pe următorii patru ani, făcând în doi ani o altă instituţie, după care să mai vedem ce inadvertenţe legislative mai are.”

Reforma nu este văzută cu ochi buni mai ales de actualii membri ai CNI. Ei cred că instituţia trebuie să continue să funcţioneze ca un organ colegial, în care deciziile se iau prin majoritate de voturi. O opinie separată în acest sens o are actualul director al instituţiei, Anatolie Donciu, care a declarat în repetate rânduri că CNI trebuie reformată, în caz contrar nu va da niciodată rezultate aşteptate de societate.

Când a iniţiat această reformă Ministerul Justiţiei spunea că îşi propune, întâi de toate, să transforme CNI într-o instituţie independentă şi depolitizată. Mai mulţi experţi pun la îndoială declarata intenție. Ei se întreabă, bunăoară, în ce măsură CNI va fi independentă, dacă în continuare va avea un bugetul alocat de Ministerul Finanţelor. O altă întrebare care îi face neîncrezători pe experţi este dacă se poate vorbi despre o depolitizare a CNI din moment ce concursurile pentru selectarea angajaților instituţiei vor fi organizate sub umbrela Ministerului Justiţiei.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG