Linkuri accesibilitate

Grigori Volovoi: „Rușii, în pofida dificultăților, vor continua finanțarea Transnistriei”


Miting de 9 mai la Tiraspol, 2014

Miting de 9 mai la Tiraspol, 2014

Jurnalistul din Bender, membru al „Camerei Publice” pe lângă administraţia regiunii transnistrene, în dialog cu Lina Grâu.

Restanţe la plata salariilor, dificultăţi în a primi bani din străinătate prin bănci, restricţii la cumpărarea valutei în casele de schimb – sunt câteva din problemele cu care se confruntă în aceste zile locuitorii regiunii transnistrene. Cursul aşa-zisei ruble transnistrene rămâne însă acelaşi de mai bine de un an, chiar dacă între timp s-au scumpit mai multe mărfuri şi servicii. Despre criza din stânga Nistrului şi aparentele ei paradoxuri, Lina Grâu a stat de vorbă cu politologul din Bender, Grigori Volovoi.

Grigorii Volovoi

Grigorii Volovoi

Grigorii Volovoi: Situația în Transnistria trebuie analizată din perspectiva faptului că este un stat nerecunoscut aflat între doi vecini nu foarte prietenoși. Și chiar dacă vecinii ar fi fost mai prietenoși, nu am fi putut afirma că ceea ce se întâmplă în Republica Moldova și Ucraina nu are un impact asupra Transnistriei. Legăturile economice sunt destul de strânse și imediat cum undeva au loc anumite fluctuații, acestea se reflectă automat și asupra Transnistriei.

Ceea ce se întâmplă în Transnistria legat de valută sunt jocuri de copii în comparație cu prăbușirea din Ucraina sau cu fluctuațiile din Republica Moldova. Am un prieten în Ucraina care avea o pensie de 180 de dolari, acum, cu deprecierea hrivnei, pensia lui s-a redus la 40 dolari. Având în vedere că Transnistria controlează mai bine cursul valutar, acest lucru nu a fost admis aici. De la bun început, conceptul de bază care a fost pus la fundamentul Transnistriei a fost cel de stat social. Acest concept nu s-a schimbat, motiv pentru care Transnistria este obligată să țină cursul valutar la un anumit nivel, pentru a nu admite o sărăcire bruscă a oamenilor.

Iar în ceea ce privește faptul că nu sunt lichidități la casele de schimb, trebuie să înțelegem că aici salariile nu sunt primite în dolari. În ceea ce privește dificultățile cu transferurile, au existat, într-adevăr, momente în care băncile nu eliberau transferuri, dar acum banii se dau în valută, iară de ce nu mai apar probleme.

Ați întrebat și în ce măsură transnistrenii reacționează la aceste fenomene. Impresia mea este că revoltă puternică nu există pentru că toată lumea înțelege că trăim într-o stare de asediu pentru că suntem nerecunoscuți și că înrăutățirea situației în Transnistria este în legătură directă cu scăderea producției industriale care, la rândul său, este cauzată de restricțiile pe care Ucraina și Republica Moldova le pun Transnistriei.

Europa Liberă: Situația în economie a fost discutată recent la o ședință a executivului regiunii cu liderul de la Tiraspol Evghenii Șevciuk. Una din soluțiile propuse pentru depășirea crizei a fost de a susține exportatorii prin relaxarea cursului rublei, printr-o ușoară depreciere a acesteia. Ce s-ar întâmpla dacă administrația ar accepta să facă acest pas?

Grigorii Volovoi: Când se adoptă astfel de decizii trebuie să nu se uite în primul rând despre gropile în care au putea calca. Dacă statul ar avea în interior producători care ar acoperi cererea în proporție de sută la sută – de exemplu de carne de pui – atunci această măsură ar fi una funcțională. Dar în situația noastră, când nu putem produce totul în interior, vrând nevrând cererea trebuie acoperită oricum prin importuri.

Dar problema cea mai mare nu e nici măcar în asta. Impresia mea este că planurile pe care le propune executivul au mai mult caracter de presiune. Să luăm de exemplu presiunea fiscală. Unii deputați consideră că presiunea fiscală asupra agenților economici în Transnistria este de 32 la sută. În timp ce norma pentru țările în dezvoltare este de 20-24 la sută. Ceea ce înseamnă că în prezent presiunea fiscală la noi este destul de mare, lucru care se răsfrânge imediat asupra producătorilor. Acest aspect mi se pare chiar mai important.

Important este că acum se lucrează asupra metodelor de ieșire din criză pentru Transnistria, se discută mult la acest subiect, participă inclusiv și oamenii, prin rețele de socializare. Dar mie mi se pare că aici nu e atât rolul societății civile de a identifica soluții, cât rolul specialiștilor, a unor specialiști pe domeniul anti-criză.

Europa Liberă: Există astfel de specialiști în Transnistria? Sau de unde se pot aduce aceștia?

Grigorii Volovoi: Știți, am citit multe puncte de vedere și cred că opiniile specialiștilor noștri sunt destul de apropiate de niște soluții concrete. De exemplu, se propune reducerea presiunii fiscale. E bune sau rău? Din punctul meu de vedere este bine, pentru că acest lucru va permite antreprenorilor să mărească producția și inclusiv să mărească produsul intern brut. La noi acest indicator este foarte jos.

Plus că avem cheltuieli bugetare foarte mari, cu mult mai mari decât indicatorii oricăror țări în curs de dezvoltare. Iată de ce cred că reformarea sistemului de impozitare este primul lucru care trebuie făcut. Vrem sau nu, acest lucru este necesar pentru investiții, pentru ca întreprinderile să lucreze în condiții normale și să producă mărfuri.

Da, și cel mai important lucru: nu uitați să analiștii de obicei fac o greșeală foarte mare – ei apreciază evoluțiile unor state nerecunoscute din punctul de vedere al eficienței activității unor state normale. Or, acest lucru nu este corect. De exemplu, în cazul Transnistriei, Chișinăul a înăsprit cerințele și transportatorii din Transnistria nu pot primi cote la transportare, cote care sunt eliberate de Ucraina pentru Republica Moldova, inclusiv pentru Transnistria. Acest lucru însă nu s-a întâmplat și Chișinăul de facto i-a inclus cu forța pe transportatorii transnistreni în sfera sa economică. Cred că este o decizie categoric incorectă, pentru că este bazată pe principiul „mai devreme sau mai târziu vă vom strivi”. Or, așa ceva este inacceptabil.

Europa Liberă: Ani la rândul Transnistria a mizat pe ajutorul Rusiei atunci când venea vorba despre anumite dificultăți interne – insuficiență de bani sau nevoia de investiții. Acum Transnistria poate conta în continuare pe ajutorul Rusiei? Asta, având în vedere că și acolo situația este dificilă, plus că a mai apărut și Crimeea care trebuie întreținută, adică Transnistria s-a ales cu un concurent. Mai poate miza Tiraspolul și în continuare pe ajutorul Rusiei?

Grigorii Volovoi: Este, într-adevăr, o întrebare foarte interesantă, pentru că în principiu în condițiile în care acum trăiește și există Transnistria principala sursă de acoperire a deficitului nu poate veni decât din afară. Înainte, această sursă era ajutorul umanitar și de altă natură din Federația Rusă.

Ce va fi acum? Practic nu mă îndoiesc de faptul că rușii, în pofida dificultăților din economia lor și a situației politice complicate, vor continua finanțarea. Poate că aceasta va fi în cantități mai mici în legătură cu factorii pe care i-ați menționat, dar, în principiu, rușii ne vor susține.

Pentru creșterea economiei transnistrene este nevoie de aproximativ 200 milioane dolari pe an și pentru a asigura această creștere este nevoie de investiții. Ce înseamnă 200 milioane azi? Este o cifră foarte mică pentru statele mari și extrem de mare pentru state mici nerecunoscute ca Transnistria.

Din punctul meu de vedere, și Republica Moldova, și Transnistria, și Ucraina în acest an vor suferi schimbări esențiale din punctul de vedere al faptului că legăturile economice vor căpăta contururi clare. Și va fi foarte rău dacă noul guvern de la Chișinău va merge pe calea predecesorilor și va acționa după principiul „mai devreme sau mai târziu acest măr va cădea în plasa noastră”. Nu, trebuie să se negocieze, trebuie să se meargă la anumite elemente de cooperare, așa cum a fost atunci când Filat și Șevciuk au semnat documentul privind reluarea circulației feroviare. Trebuie să căutam compromisuri – este lucrul cel mai important care va permite economiei să se dezvolte.

Europa Liberă: Credeți că acest compromis poate merge atât de departe din partea Transnistriei încât Tiraspolul să accepte Acordul de Asociere pe care Republica Moldova l-a semnat cu UE? Pentru că până la sfârșitul acestui an agenții economici transnistreni beneficiază de preferințele comerciale autonome în comerțul cu UE, însă de anul viitor aceste preferințe nu vor mai fi și comerțul cu UE va fi mai dificil.

Grigorii Volovoi: Preferințele sunt bune pentru țările în care tarifele la materia primă și resursele energetice sunt comparabile cu cele din UE. Ucraina acum ridică tarifele la gaze, la energia electrică astfel încât acestea să corespundă celor europene. Republica Moldova deja și-a aliniat tarifele. Iar în Transnistria astfel de tarife nu există. Adică întreprinderile care lucrează în condiții preferențiale și au un sinecost al produselor destul de mic datorită costurilor reduse la energie vor fi puse acum în condiții extrem de neavantajoase. Astfel de întreprinderi, în conformitate cu Acordul de Asociere, sunt considerate ca făcând concurență neloială și acestea vor fi nevoite să plece de pe piața europeană după terminarea acestui an.

Eu cred că situația în jurul asocierii Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu este bine calculată nici măcar la Chișinău. Cred că în acest an va avea loc o re-evaluare serioasă la acest capitol și sper că Guvernul de la Chișinău va înțelege unde prevederile Acordului de Asociere trebuie menținute și unde trebuie revizuite.

Europa Liberă: Adică nu credeți că Transnistria va putea într-un anumit fel să se alinieze la Acordul de Asociere cu UE, sau măcar să schimbe regulile de comerț?

Grigorii Volovoi: Dacă scopul este de a sugruma Transnistria, Moldova poate că va continua să insiste asupra acestui lucru, dacă, bineînțeles, situația internă de la Chișinău nu se va schimba.

Dar dacă scopul este de a crea condiții normale și nu doar de a trage plapuma de la unul la altul, atunci trebuie să se acționeze altfel. Trebuie să se discute la masa de negocieri, trebuie să se meargă în vizite la Chișinău și la Tiraspol... Eu nu văd astăzi negocieri la nivelul deputaților din Parlamentul Republicii Moldova și a sovietului suprem de la Tiraspol, nu văd negocieri la nivel de șefi de administrații. De exemplu același Chirtoacă astăzi este primar, iar mâine nu va mai fi; astăzi Guvernul Republicii Moldova este ales, dar nu se știe ce va fi mai departe – va fi sau nu criză, demisii... Moldova este un stat extrem de instabil și anume acest lucru nu permite o soluționare serioasă a problemei transnistrene.

Europa Liberă: Măsurile anticriză despre care vorbește acum administrația cel mai probabil nu vor fi foarte populare și nu vor fi foarte bine primite de oamenii de rând. Ce impact va avea acest lucru aspra peisajului politic din Transnistria, având în vedere că anul viitor acolo va avea loc scrutinul pentru alegerea liderului regiunii?

Grigorii Volovoi: Eu cred că impactul real nu va ține de măsurile pe care le va propune executivul Transnistriei și sovietul suprem pentru depășirea fenomenelor de criză din economie, ci de felul în care vor fi prezentate acestea. Pentru că toată lumea înțelege foarte bine că nu poți sări mai sus de cap, că din cauza situației din Ucraina la noi practic a fost blocat fluxul de mărfuri peste hotare și că avem restricții importante în cooperarea economică cu Republica Moldova.

De exemplu, producătorii noștri sunt nevoiți să-și trimită mărfurile către export pe calea aerului – vă imaginați ce costuri sunt acolo? Și asta, pentru că Ucraina face orice ca să nu permită trecerea mărfurilor. Este bun sau rău lucrul acesta? Este mizerabil. Este o încălcare a mai multor înțelegeri, mai ales că Ucraina este și stat garant.

Poporul vede acest lucru, înțelege și cred că nimeni nu va avea o dorință prea mare de a clătina barca. Da, vor fi fenomene negative, vor fi proteste. Știu de exemplu că acum la Tiraspol pentru 28 februarie este anunțat un miting împotriva majorării tarifelor la servicii. Dar, ca să fim obiectivi, tarifele trebuiau ridicate demult. Doar cî, în lunii mari, statul trebuia să ducă anumite politici în domeniul protejării categoriilor vulnerabile ale populației, dar nu prea sunt bani pentru așa ceva. Din această perspectivă cred că vor fi anumite mitinguri și discuții pe rețelele de socializare, dar nu mai mult.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG