Linkuri accesibilitate

Sergiu Ostaf: „Sper că interesul public va prevala în rezultatele anchetei”


La protestul de duminică de la Chișinău

La protestul de duminică de la Chișinău

Interviul dimineții cu președintele Consiliului Național de Participare.

O comisie speciala parlamentara va ancheta in urmatoarele 60 de zile situatia de pe piata valutara moldoveneasca. Obiectul de cercetare al comisiei sunt fluctuatiile bruste ale cursului de schimb valutar de saptamana trecuta, cand leul a facut o incredibila pirueta, apreciindu-se de la un curs de 22 de lei pentru un dolar la inceputul saptamanii la 17 lei pentru un dolar - la sfarsitul ei. O fluctuatie care se pare ca i-a mirat pana si pe jurnalistii de la prestigioasa publicatie economica britanica Financial Times, care au scris ca leul moldovenesc a ajuns vineri cea mai puternica valuta din lume, apreciidu-se intr-o clipa cu tocmai 16 % in raport cu dolarul.

Despre increderea pe care o are societatea civila fata de cercetarea parlamentarilor discutam cu unul dintre cei mai cunoscuti reprezentanti ai acesteia, Sergiu Ostaf, preşedintele Consiliului Naţional de Participare.

Europa Liberă: Dle Ostaf, aţi difuzat o scrisoare pe care aţi trimis-o conducerii Parlamentului şi prin care solicitaţi să fiţi admis în calitate de observator în comisia de ancheta creată în Parlament pentru elucidarea situaţiei de pe piaţa valutară. Cum vi s-a răspuns şi, mai ales, cum se explică acest gest al Dvs.?

Sergiu Ostaf: „Într-adevăr, zilele acestea am expediat o scrisoare în atenția Parlamentului Republicii Moldova cu solicitare de a fi inclus în calitate de observator la activitatea acestei comisii. Și această scrisoare a fost făcută de către mine aşa cum o fac de obicei când Parlamentul examinează niște subiecte importante. Așa a fost în cazul comisiei speciale care a examinat situația legată de evenimentele care s-au produs în Pădurea Domnească sau comisia care a examinat situația legată de 7 aprilie.

Deocamdată nu am primit niciun răspuns. Dar în ședința din vineri a Parlamentului, a plenului, s-a discutat despre faptul că au parvenit. după câte am înțeles, mai multe solicitări din partea diverselor organizații și aceste scrisori sau aceste solicitări au fost trimise către însăși Comisia de anchetă care va examina și va lua o decizie.”

Europa Liberă: Deci, mai există șanse ca Dvs. sau altcineva care a solicitat să fie admis în această comisie de anchetă?

Sergiu Ostaf: „Da, sigur. Sper foarte mult că cel puțin câteva persoane din partea diverselor grupuri ale societății civile vor fi incluse în calitate de observatori și vor putea să exercite acest control democratic asupra activității comisiei de ancheta. Și este de fapt o practică, în opinia mea, obișnuită atunci când organizațiile neguvernamentale, societatea ar putea să influențeze în mod democratic activitatea unui organ sau a unei comisii care va investiga un subiect atât de important pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dl Ostaf, comisii de acest gen au mai fost create în Parlament și după Pădurea Domnească și după cedarea pachetului de control din Banca de Economii unor privați. Din comisia pentru Pădurea Domnească ați făcut, dacă îmi amintesc bine, și Dvs. parte. Oamenii s-ar putea întreba: și ce folos?

Sergiu Ostaf: „Într-adevăr, un reprezentant al societăţii civile în calitate de observator, şi nu de membru activ, ar putea să nu aibă acele efecte pe care noi le dorim. Pentru că depinde foarte mult într-adevăr de gradul de deschidere a însăși comisiei pentru participarea în calitate de observator a reprezentanților societății civile. De exemplu, în unele comisii în care am participat eu - în comisia 7 aprilie, spre exemplu - atunci am avut o deschidere totală din partea comisiei și am putut să formulez și întrebări, să am acces la diverse materiale care au fost elucidate sau acumulate în cadrul comisiei. Mai mult ca atât, o bună parte din constatările ceea ce s-a întâmplat în perioada aceasta, au fost incluse în lucrările și în raportul final.

În cadrul comisiei care a elucidat situația cu Pădurea Domnească - și atunci am avut acces practic la toate materialele, inclusiv la informații secrete, însă contribuția mea în cazul acesta nu a fost luată în considerație pe deplin, doar anumite sugestii au fost luate în considerație.

Contează foarte mult cât de deschisă și transparentă este activitatea comisie și dacă există disponibilitatea politicului de a lua în considerație aceste contribuții. Eu sper foarte mult că în cadrul comisiei care va elucida situația pe piața valutară va exista deschidere din partea politicului, pentru că comisia activează pe principiul politicii în cea mai parte din păcate, va exista această deschidere totală. Și atunci nu doar eu, dar sper că și alte organizații cum ar fi Liga Bancherilor, cred că ar fi fost o organizație indicată să fie inclusă în calitate de observator, ar putea să furnizeze anumite raționamente, anumite argumente care vor fi utile activității comisiei. În concluzie, nu este foarte cert care va fi gradul de deschidere și de cooperare, dar sper foarte mult că această practică va fi în continuare folosită în mod adecvat de către comisia de anchetă.”

Europa Liberă: Fostul ministrul al Finanțelor, Veaceslav Negruță, spune ca în această comisie cel puțin patru membri aleşi deja de Parlament nu ar avea dreptul să facă parte, fiind, direct sau indirect, parte a celor întâmplate in sistemul bancar. Dumnealui îi are în vedere, din diferite motive, pe Sergiu Sârbu, care împreună cu dl Reidman a atacat la Curtea Constituțională în august 2012 dreptul statului de a fi majoritar în BEM, pe George Mocanu de la PLDM, care a fost membru şi în comisia trecută legată de sectorul bancar, apoi e vorba de dnii Dodon şi Răducanu... Dvs. ce credeți despre asta?

Sergiu Ostaf: „Desigur, în momentul în care există o relație de conflict de interese, adică atunci când persoana a fost implicată în luarea unei decizii anterior și aceasta să fi fost într-adevăr în atribuția funcțională, fie că în calitate de decident sau factor decizional, și acuma dacă persoana aceasta are alte atribuții de a decide vizavi de corectitudinea deciziei luate anterior, atunci sigur că ar exista un conflict de interese. Din ceea ce înțeleg eu, niciuna din aceste persoane menționate nu a fost factor decident, adică nu a luat o decizie vizavi de situația cu Banca de Economii sau Banca Socială.”

Europa Liberă: Dar nu vi se pare ciudat că permanent cam aceleași persoane figurează în comisiile legate de același subiect? Iată, de exemplu George Mocanu de la PLDM. Sau Oleg Reidman de la PCRM? Ambii au făcut parte și din comisia BEM?

Sergiu Ostaf: „Deloc. Probabil că există anumite specializări ale deputaților. Din ceea ce înțeleg eu, dacă ar fi fost una din aceste persoane în calitate de administrator al Băncii de Economii, fie că ar fi fost una din aceste persoane în Consiliul de Administrație sau în Consiliul de Stabilitate Financiară care ar avea atribuții directe, adică s-ar fi expus asupra unei decizii, atunci într-adevăr ar exista conflict de interese și aceasta de fapt prevede Legea cu privire la conflictul de interese. Dar, în sensul acesta, faptul că unele persoane care s-au preocupat de această problemă, nu aș putea să spun că îi descalificăm în mod automat. Trebuie să fie stabilită exact și concret existența unei decizii luate de către aceste persoane în raport cu situația respectivă. În sensul acesta eu nu am observat și nu am văzut în spațiul public careva fapte care confirmă implicarea acestor persoane în luarea deciziilor vizavi de situația respectivă.”

Europa Liberă: Dl Ostaf, există un grad mare de neîncredere în societate față de acest gen de anchete, în special pentru că după ce se pronunță nu se prea iau măsuri pentru a pune în practic ceea ce indică ele. Există și un grad mare de îndoială legat de ce s-a întâmplat săptămâna trecută pe piața valutară. Apoi faţă de auditul internaţional pe care l-a comandat Banca Națională la BEM, pentru că Banca Națională a comandat o anchetă care ar trebui probabil să vadă cât de bine u fost acţiunile Băncii Naționale în toate aceste situații. Deci, există acest ghem de îndoieli. Dvs. personal pe care din ele le împărtăşiţi?

Sergiu Ostaf: „Într-adevăr observația este una pertinentă. Și eu am fost surprins în mai multe cazuri de activitatea comisiilor speciale, de faptul că în calitatea de exemplu a unor recomandări sau concluzii nu de fiecare dată se cuprindeau toate problemele sau situațiile deficiente care au fost descoperite în cadrul examinării. Aceasta este o carență în opinia mea.

Pe de altă parte, am văzut în multe cazuri o influență a politicului în activitatea comisiilor, nu a raționamentului și interesului public, dar a politicului, atunci când opiniile politice au prevalat asupra interesului public. Și asta pot constata în raport cu activitatea mai multor comisii.

Sper că de data aceasta prevalarea intereselor publice va îndreptăți, va consolida și va cultiva încrederea în activitatea comisiei din partea societății. Și în opinia mea, una din cauzele importante este felul în care activează comisia și gradul de responsabilitate a membrilor și sper că de data aceasta va fi la înălțime.”

Europa Liberă: Dar în acest subiect, ce îndoieli aveți personal?

Sergiu Ostaf: „În primul rând, sunt îndoieli că comisia va folosi întregul instrumentar pentru a înțelege situația complexă care s-a produs. Am îndoieli sigur că în privința faptului dacă comisia va elucida cât de adecvat a fost comportamentul mai multor instituții publice cum ar fi dacă Banca Națională a exercitat corect și pe deplin atribuția sa de supraveghere a sectorului bancar. Fie că calitatea administrării speciale instituite la BEM, la Banca Socială, Unibank a fost într-adevăr adecvată și dacă acele rapoarte întocmite de către administratorii speciali au fost în beneficiu și au fost uzate în mod deplin de către bancă pentru a preveni unele situații dificile cu aceste bănci.

Și aș vrea să văd dacă va fi inclus și evaluat corespunzător rolul Guvernului și al Băncii Naționale în ceea ce privește intervenția ulterioară prin garantarea unor împrumuturi efectuate de Guvern și ulterior de Banca Națională pentru a oferi un împrumut Băncii de Economii. Adică, dacă vor fi incluse în această evaluare activitatea, relevanța și apartenență tuturor instituțiilor publice în acest sens.”

XS
SM
MD
LG