Linkuri accesibilitate

Despre nevoia reformelor pentru edificarea unei Moldove curate


Valentina Ursu în dialog cu Olga Ionel, Ecaterina Martâniuc și cu mai mulți locuitori din Sadova, raionul Călărași.

Statele Unite ale Americii îndeamnă noul guvern al Moldovei să acționeze rapid pentru aplicarea reformelor necesare integrării europene, se spune într-un comunicat de presă al purtătoarei de cuvânt a Departamentului de Stat de la Washington. Cetățenii Moldovei au votat pentru un viitor mai prosper cu democrație europeană. Iată de ce Statele Unite vor sprijini guvernul, în vreme ce își îndeplinește mandatul de a servi interesele tuturor membrilor societății moldovene, se spune în comunicat. Despre nevoia reformelor pentru edificarea unei Moldove curate vorbim la acest sfârșit de săptămână.

În discursul său în Parlament, premierul desemnat Chiril Gaburici a spus că își dorește ca executivul să reușească să instituie în Moldova un stat de drept autentic și să elimine multe constrângeri cu care se confruntă oamenii de afaceri. El a promis o luptă crâncenă cu corupția și să pună în funcțiune mecanismele de aplicare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

țiva săteni pe care i-am întâlnit la Sadova, localitate din raionul Călărași, vorbesc la microfonul Europei Libere despre așteptările față de noul guvern.

„Dacă s-ar găsi un om care să ridice acum lumea la răscoală, lumea s-ar ridica. A ajuns funia la gât.”

Europa Liberă: Ce probleme trebuie să fie soluţionate?

„Nu vor face nimic. Fiindcă sunt toți neamuri la conducere.”

„În primul rând, nu avem buget aprobat. Degrabă nici pensii şi salarii nu vor da.”

„Au adus ţara la colaps economic.”

„Să întoarcă banii pe care i-au furat. Să-i întoarcă poporului, măgari ce sunt ei.”

Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi de la noul guvern?

„Avem nevoie de Vlad Ţepeş cu doi feciori. Să-i pună în ţeapă pe toţi până la unu.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră i-aţi ales şi i-aţi trimis în Parlament.

„Noi am votat pentru Partidul Liberal. De ce nu formează alianţă împotriva şacalilor comunişti? Ce caută Dodon în Parlament? Ducă-se la Moscova Dodon şi Voronin.”

Europa Liberă: Şi pentru el s-a votat.

„În Parlament ajung şi 50 şi ceva de deputaţi. Mie mai mult nu-mi trebuie. 51 ajung.”

„Voronin a prădat poporul. Vrea să spună minciuni poporului.”

Europa Liberă: Bine, dar ţara aceasta are acum un guvern. Guvernul trebuie să rezolve problemele.

„E guvernul lui Voronin. Gaburici a fost la nunta nepoţicăi lui Voronin la Baku. Chiar nu înţelegeţi?”

„Leancă e mai bun ca Gaburici.”

„E mai bun.”

„Am avut un prim-ministru de aur şi i-au dat cu piciorul.”

„L-am avut şi pe Sturza, care a avut cap, şi economie în capul lui. Dar restul sunt crescuţi de comunişti şi de colonişti. Aceasta e fără rost.”

„A cerut să vină comisie din străinătate să facă revizie la Banca de Economii.”

Europa Liberă: Cine a cerut?

„Leancă. De aceea l-au dat afară.”

„Restul sunt nişte bandiţi. Toţi până la unu.”

Europa Liberă: Şi statul acesta, Republica Moldova, are viitor?

„Cu aşa conducere, nu are viitor.”

Europa Liberă: Şi atunci ce se întâmplă cu ţara, dacă nu are viitor?

„Bandiţii trebuie judecaţi.”

„Să fie judecaţi şi să le fie confiscată averea, să întoarcă ce au furat.”

Europa Liberă: Cine să-i judece?

„Trebuie duși la Vorkuta și la Kolîma.”

„Trebuie de adus un procuror străin.”

Europa Liberă: Şi moldovenii nu se pot guverna?

„Nu. Fiindcă sunt cumetri.”

„Mulţi au plecat din ţară, au rămas vreo 10%, dar aceştia nu au chip să facă nimic.”

„Plahotniuc este considerat om de afaceri? Care are trei cetăţenii? Ce a făcut el pentru poporul moldovenesc?”

Europa Liberă: Oamenii i-au votat pe aceştia care au ajuns în Parlament.

„Lumea e zăpăcită.”

„Ce ştie ţăranul?”

„I-au dat o sută de lei şi gata.”

Europa Liberă: Cum să nu se informeze ce platformă au partidele, ce promisiuni fac politicienii în campania electorală?

„Lenin ce a spus? Cu ţăranul revoluţie nu faci. Cu muncitorii şi intelectualitatea.”

„Intelectualitate nu avem, uzinele, fabricile nu lucrează.”

Europa Liberă: Şi cu ce avere a rămas acum Moldova?

„Voronin a rămas cu 1 800 de hectare, cu miliarde.”

Europa Liberă: Acum care este avuţia statului?

„Omul a muncit o viaţă inginer şi moare de foame, e pensionar.”

Europa Liberă: Care este bogăţia Moldovei azi?

„Pământul.”

„Avem absolut de toate.”

„Pământul la noi e cel mai bun. Se miră şi americanii de ce trăim aşa rău, având aşa pământ. Dar nu are cine lucra, toţi au plecat, fiindcă îşi bat joc de popor.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ziceţi că fenomenul corupţiei ar zdruncina temeinicia statului?

„Pe cine avem acum la conducere? Neamuri.”

Europa Liberă: Altă problemă care e?

„Nănăşei, cumetri. Domnul Lupu a mâncat dintr-o treucă cu Voronin şapte ani de zile şi acum el e reformator. Ce faceţi, oameni buni?!”

Europa Liberă: Ce probleme trebuie să rezolve guvernul?

„Să fie pace în ţară, să avem de lucru.”

Europa Liberă: Dar nu e pace?

„Pace este, dar e slabă. Nici lege nu avem, nimic nu avem în ţară, suntem săraci.”

Europa Liberă: Dar Parlamentul nu face legi?

„Ce face Parlamentul? Întinde patru ani de zile să-şi umple buzunarele, îşi construiesc case, dar noi cum am trăit aşa şi trăim.”

Europa Liberă: Aţi pierdut încrederea în clasa politică, în politicieni?

„Demult e pierdută.”

Europa Liberă: Şi cum trebuie să fie recâştigată această încredere?

„Să lucreze mai bine.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă noul premier?

„El e politician? El trebuie să numere banii, el nu ştie să facă politică.”

„Ei au o ieşire: să se pună în genunchi în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi să-şi ceară scuze de la popor pentru fărădelegile lor, şi să-şi dea demisia.”

Europa Liberă: Şi poporul îi va ierta?

„Nu-i va ierta. Ei sunt blestemaţi pe viaţă. Ei trebuie să-şi ceară iertare că au adus poporul în aşa hal.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vă cereţi iertare că i-aţi votat?

„Nu-mi cer iertare. Nu au nevoie de oameni deştepţi şi culţi.”

Europa Liberă: Care trebuie fie priorităţile guvernării?

„Să întoarcă banii furaţi de la bănci, să întoarcă Aeroportul.”

„Toată Moldova se duce în noroi.”

„Trebuie daţi afară şi de pus alţi oameni, care ştiu a conduce.”

*

Chiar dacă deocamdată nu există entuziasm pentru noul guvern, totul depinde de ceea ce va face în viitor cabinetul de miniștri, în frunte cu Chiril Gaburici, pentru a câștiga încrederea cetățenilor, e de părere Olga Ionel, care a revenit la Sadova după zece ani de muncă în Portugalia.

Olga Ionel: „Mă culcam cu gândul la patul de acasă şi mă sculam tot cu gândul la casă. Dar când vorbesc de ţările europene, mă bucur mult, multe am învăţat. Am cetăţenie portugheză şi sunt mândră. Acum învăţ engleza.”

Valentina Ursu
Valentina Ursu

Europa Liberă: Şi dacă ar fi să explicaţi sătenilor de aici, de la Sadova, ce înseamnă eurointegrare, acest parcurs european, ce argumente le-aţi aduce? Pentru că e și baştina lui Igor Dodon. Acum aici, pe toate străzile, tot văd „Partidul Socialiştilor” şi „Igor Dodon”, „Integrare în Uniunea Euroasiatică”.

Olga Ionel: „Despre comunitatea europeană aş spune că acolo omul e protejat, susţinut de stat, este cineva. Dar la noi în ţară omul nu e nimic. Vorbim de situaţia actuală, dacă noi am votat, am umblat cu inimă puternică, cu adrenalină prin sate, personal am fost prin sate pentru Europa, am discutat cu lumea şi acum... Ei nu ne stimează, nu ne respectă absolut deloc, ne calcă în picioare.”

Europa Liberă: Ce respect aşteptaţi de la ei?

Olga Ionel: „Să trăim cum am văzut în Europa. Foarte multe lucruri frumoase am învăţat, nu mai sunt persoana care am fost cândva, văd lucrurile altfel, diferit. De ce am umblat şi am vorbit cu lumea? Pentru că vrem ceva bun, să trăim şi noi în adevăr, nu în minciună şi nu în corupţie.”

Europa Liberă: Cum faceţi diferenţă între adevăr şi minciună?

Olga Ionel: „Adevărul este acel pe care l-am văzut în ţara unde am fost, în Portugalia. Dar minciuna este la noi, în Moldova, e corupţie.”

Europa Liberă: Cine favorizează corupţia? Cine poartă vină că există acest flagel?

Olga Ionel: „Vârful ţării, acei care stau la conducere, ei sunt cei corupţi. Ei nu vor în Europa cu adevărat. Ei ne-au minţit pe noi, nu sunt oameni cinstiţi.”

Europa Liberă: Concret cine v-a minţit?

Olga Ionel: „Toate partidele. Nu mai vorbesc de Igor Dodon. Mie mi-e ruşine, nu trebuie să vorbesc de persoana dată. Dar actualele partide sunt corupte foarte tare şi nu vor în Europa. Ei ne-au minţit pe noi. Fiindcă dacă dă Domnul să ajungem în Europa, umplu puşcăriile cu dânsele, de exemplu, cum e în România la momentul actual.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să pierzi încrederea, să nu mai investeşti încredere în clasa politică, în cei care au menirea să guverneze statul?

Olga Ionel: „Ceea ce se întâmplă acum – minciuna. Cât teatru se face la Parlament, într-adevăr, sunt mituiţi. Mi-e ruşine, ei se duc acolo unde se roade osul, se lasă de demnitate, de sângele lor. Eu nici nu-i socot de oameni.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă cei din vârful puterii ca să recâştige încrederea dumneavoastră?

Olga Ionel: „Toţi afară! Toți alungaţi de la guvernare! Și să formăm nişte partide de tineri, care au fost peste hotare, care au văzut viaţa, care sunt cinstiţi. Ei vor face ceva pentru ţară.”

Europa Liberă: Trebuie sânge proaspăt în politică?

Olga Ionel: „Da, sânge proaspăt. Fiindcă m-am întors să fac ceva, dar...”

Europa Liberă: De ce aţi revenit la Sadova, după zece ani de şedere în străinătate?

Olga Ionel: „Am revenit acasă să deschid o mică afacere. Sunt iubitoare de viaţă, îmi place viaţa la nebunie. Am vrut să fac ceva ca să mai atrag nişte persoane de unde am fost eu, am foarte multe cunoştinţe, să vină să vadă cum trăim noi. Profesori, o persoană din guvern au fost la noi din Portugalia şi

Avem pământ ca aurul. De ce ne-am dus? Fiindcă nu am avut banul. Am revenit în Moldova să-mi trăiesc bătrâneţea liniştit şi să deschid o afacere pentru a primi plăcere. Am deschis o gospodărie ţărănească.

spuneau: „Doamne, ce pământ aveţi voi. De ce aţi venit la noi?”. Avem pământ ca aurul. De ce ne-am dus? Fiindcă nu am avut banul. Am revenit în Moldova să-mi trăiesc bătrâneţea liniştit şi să deschid o afacere pentru a primi plăcere. Am deschis o gospodărie ţărănească. De un an jumătate sunt acasă, merg la piaţă şi analizez şi încă nu am luat decizia finală fiindcă nu e piaţă de desfacere. Conducerea noastră nu a făcut piaţă de desfacere pentru a exporta producţia. Eu aş produce ceva, dar să pot exporta în Europa, să vadă lumea, să se bucure de ceea ce facem noi, căci noi avem mâini de aur.”

Europa Liberă: Ce aţi putea exporta încolo?

Olga Ionel: „Multe. De exemplu carne, mere, porumb, făină de porumb crescute de mine, bio. Când mă aşez la un ceai din petale de trandafir crescut de mine... Aceeaşi lavandă. Visez să am un lan de lavandă, să stau acolo, să primesc plăcere de la mirosul de lavandă.”

Europa Liberă: Credeţi că afacerea ar putea să prindă rădăcini şi să practicaţi acest business?

Olga Ionel: „Da. Aş creşte nişte albine pe care le iubim la nebunie.”

Europa Liberă: Şi când începeţi?

Olga Ionel: „Nu ştiu. M-am stopat. Am aşteptat să văd ceva din partea conducerii, dacă mergem spre Europa sau nu. Dar se vede că nu mergem spre Europa. Şi acum parcă am vrea să plecăm cu totul. Dar mă doare. Tatăl meu a fost un patriot nemaipomenit, la 75 de ani a obţinut cetăţenie română şi îmi spunea: „Draga tatei, niciodată să nu ratezi şansa”. Avea 90 de ani şi scutura nucile din copac.”

Europa Liberă: Şi dacă iau aceeaşi decizie să plece toţi cei care au mai rămas, cine rămâne aici şi ce se întâmplă cu bucata aceasta de pământ, cu palma aceasta de pământ?

Olga Ionel: „E problema care pe mine mă doare. Fiindcă părinţii noştri nu s-au dus, nu au lăsat țara. Au trecut prin război, prin foamete, deportări. Toate rudele mele au fost deportate în Siberia.”

Europa Liberă: Şi ei nu s-au temut de greutăţi.

Olga Ionel: „Nu s-au dus de aici. Tăticul spunea aşa: „Parcă au mai fost corupţi, dar nu-s corupţi ca acum. Acum sunt prea hapsâni, nesătui”. Mă doare tare...”

Europa Liberă: Dacă ar fi să ajungeţi în Parlament, în guvern, ce i-aţi sfătui pe cei de sus? Ce aţi avea să discutaţi cu ei?

Olga Ionel: „Noi avem o demnitate, suntem un popor, dar ne vindem pentru o bomboană, ne vindem pentru un leu, să spunem aşa. Aşa s-au vândut când au avut loc alegerile.”

Europa Liberă: De ce îşi vinde alegătorul votul?

Olga Ionel: „Îşi vând voturile acei care iubesc paharul şi nu iubesc munca. Cei ca mine nu şi-au vândut voturile. Şi acei care şi-au vând voturile ne-au decis soarta noastră. La Sadova e tragic. Măcar acei care am votat pentru Europa să facem ordine, fiindcă totul depinde de noi, de popor. Să aducem acasă sângele proaspăt, tineretul care acum e în România, Portugalia, Italia, Anglia, Germania, tineretul care îşi face studiile peste hotare. Copiii noştri sunt foarte stimaţi peste hotare.”

Europa Liberă: Ce porunci aveţi pentru cei din cabinetul de miniştri? Cu ce ar trebui să se ocupe şi guvernul, şi Parlamentul?

Olga Ionel: „Să se întoarcă cu faţa la ţărani, să le dea ajutoare, să ridice agricultura. Noi să îmbogăţim şi să dăm bani cu împrumut altor ţări, să stăm descheiaţi şi să ne uităm la ei, să vadă cum trăim noi. Aceasta am dori noi să facă ei, dar ei nu fac, ei îşi umplu buzunarele. De multe ori spun că nu mai este ce fura, dar totuşi ceva mai este. Ar trebui să se întoarcă cu faţa la ţăran, să investească în agricultură, ca noi să ridicăm traiul, viaţa noastră, pentru a creşte, a vinde. Eu cunosc persoane venite America care şi-au deschis afacere cu vite mari cornute şi au falimentat, şi au plecat plângând, spunând că nu se mai întorc niciodată, nişte tineri care au învăţat nu pe bani, dar cu cunoştinţele lor. Părinţii trăiesc aici şi ei au plecat.”

Europa Liberă: Credeţi că ar fi o soluţie dacă se ajunge la alegeri anticipate?

Olga Ionel: „Nu. Ne îngropăm, ne ducem în Rusia. Dacă vom avea alegeri anticipate, Dodon ne duce cu totul în Rusia. Fiindcă oamenii sunt dezamăgiţi, nu ştiu de unde vin.”

Europa Liberă: Cum înţelegeţi dumneavoastră apropierea Moldovei de Rusia?

Olga Ionel: „Noi am fost sub călcâiul Rusiei. Rusia nu vrea să ne scape din mâna ei. Noi i-am hrănit toţi acei ani grei şi mulţi. Ei nu sunt ca noi. Noi unde am fost am muncit şi suntem mândri pentru munca noastră, pentru puterile noastre care ni le-a dat Domnul.”

Europa Liberă: Dar aici sătenii vorbesc despre impactul acestui conflict ruso-ucrainean asupra Moldovei?

Olga Ionel: „Da, vorbeşte lumea. Mulţi se tem de război.”

Europa Liberă: Se tem de război, dar oricum vorbesc de bine de domnul Putin.

Olga Ionel: „Mi-e silă să rostesc numele acesta, nici nu vreau să aud de dânsul. Eu nu am văzut ţară mai mincinoasă ca Rusia. Ruşii sunt acel popor care unde au intrat au făcut războaie, nu au intrat cu linişte, cu calm. De exemplu, Crimeea, dacă Ucraina a vrut în Europa, gata, Putin şi-a băgat armata acolo. Fiindcă el vrea ca cineva să-l ţină pe braţe întotdeauna, să muncim pentru dânsul. Dar eu nu mai vreau. Au muncit părinţii mei, tatăl meu lucra pentru trei copeici pe zi şi întotdeauna a fost contra minciunii, rusificării, a suferit enorm de mult. Tăticul meu aşa spunea: „Care e comunist e cel mai periculos om. Diavolul stă în el. Niciodată omul acesta nu poate face bine, el se preface, dar nu se schimbă şi trebuie de ferit de dânsul. Plus la aceasta, dacă se mai schimbă în diferite partide, sunt cei mai periculoşi oameni”. Eu mă tem de aceşti oameni.”

Europa Liberă: Dar cum explicaţi acest traseism politic, dintr-un partid în altul?

Olga Ionel: „Aş spune, dar mi-e ruşine. Preacurvie.”

Europa Liberă: Dumneavoastră de unde vă informaţi ca să cunoaşteţi realităţile şi să puteţi trage concluzii?

Olga Ionel: „Citim. Televizorul foarte rar îl privesc şi îl privesc în engleză, în portugheză, în spaniolă, numai nu pe ai noştri. Fiindcă mă distrug psihologic, minciuna aceasta pe mine mă consumă total. Eu citesc multă literatură, am fete deştepte, care ne informează foarte mult. Fetele sunt pentru mine o bogăţie nemaipomenită.”

Europa Liberă: Multă lume înclină să creadă că ar fi şi un conflict între generaţii, cei mai vârstnici, care sunt nostalgici după anii lor de tinereţe, inclusiv după Uniunea Sovietică, şi cei tineri, care vor ca Moldova să aibă alt viitor, alături de Uniunea Europeană. Există această neînţelegere între părinţi şi copii?

Olga Ionel: „Există. Cunosc familii cu aşa probleme, bătuţi în cap de socialişti şi de comunism. Cunosc o familie venită din Italia şi a votat pentru Rusia.”

Europa Liberă: Şi viitorul Moldovei unde îl vedeţi?

Olga Ionel: „În Europa. Parcă văd că apuc cu mâna ceva bun. Apuc cu mâna Europa aici, în Moldova. Dacă mă întind mai tare, chiar e în mâna mea. Dar vom trăi şi vom vedea, e dureros. Cred în Dumnezeu şi nu mai cred în nimeni.”

*

În Moldova se trăiește bine, se putea și mai rău. Este o comparație între vremurile pe care le trăim și cele de criză din trecut. De aici am pornit discuția cu reprezentanta mediului de afaceri de la Soroca Ecaterina Martâniuc.

Ecaterina Martâniuc: „Am o cunoscută, are deja 83 de ani, baba Valea. O întreb: „Babă Valea, mata ai trăit o viaţă lungă, de 83 de ani, spune-mi, te rog, cum e traiul acum? E bine? E Rău?”. Baba, care are pensie de 900 de lei, nu are casă, trăieşte la copii, munceşte până acum, mi-a răspuns: „Draga mea, eu tare multe am văzut în viaţa mea. Dar aşa de bine cum e acum n-a fost niciodatăʾ.”

Europa Liberă: Acesta e răspunsul optimistului.

Ecaterina Martâniuc: „Nu atât al optimistului, cât al unui om care în viaţă a văzut de toate. Baba Valea nu ştie de maşină, nu ştie de televizor color, nu ştie de internet, de icre roşii. Ea ştie să facă mâncarea pe care a făcut-o toată viaţa şi îşi aduce aminte cât de greu a trăit. Şi dacă ea spune că acum e atât de bine, cum nu i-a fost niciodată în viaţa ei, având 83 de ani, înseamnă că ceva este bine, pe care noi vrem să-l ascundem undeva sub mânecă, ca să nu-l vadă cineva, să nu ni-l fure.”

Europa Liberă: Republica Moldova merge pe o cale corectă sau pe una greşită?

Ecaterina Martâniuc: „Mi-aţi pus o întrebare la care mă gândesc de când încercăm să intrăm în Comunitatea Europeană. Federaţia Rusă şi-a dat seama că a făcut rău, fiindcă a pierdut şi ea, a pierdut dreptul de a avea un prost care o slujeşte şi altul nu este. Dar chiar dacă vine altcineva, el nu mai vine aşa prost cum ne-am unit noi în 1917 ori 1924, ori 1940. Acum, după 23 de ani de independenţă, eu mi-am dat seama că sărac, liber şi curat e mult mai bine decât înhămat ori la o căruţă aurită, ori la o căruţă răblăgită, totuna eşti înhămat... Oricum ești înhămat… Foarte multă lume a plecat în Comunitatea Europeană, alţii au plecat în Rusia, unii trag la dânşii, alţii trag în altă parte… Eu aş zice să stăm pe loc.”

Europa Liberă: Ce înseamnă a sta pe loc?

Ecaterina Martâniuc: „A sta pe loc înseamnă a ne face curăţenie în casă, a munci. Care este dezordinea? Vrem să lucrăm, cum spune rusul, „спустя рукава”, să primim salarii ca în Europa, să cheltuim cum cheltuim la noi acum, când venim din Europa cu o sumă câştigată acolo cu greutăţi sau mai uşor, dar venim aici şi o cheltuim ca să arătăm că noi am venit din Europa cu bani şi cheltuim, şi avem.”

Europa Liberă: Risipă mare.

Ecaterina Martâniuc: „Risipă mare se face. Şi nu se face ceea ce trebuie să facă fiecare om în casa lui.”

Europa Liberă: Dar ce ar trebui să facă fiecare în gospodăria lui?

Ecaterina Martâniuc: „Mai puţin să se gândească că cineva trebuie să-i dea din Comunitatea Europeană sau de la guvern, sau Inspectoratul Fiscal să-i pună mai puţine impozite. Să se gândească ce-i trebuie lui, cât îi trebuie, ca să mănânce nu ca să-i curgă pe alături, când face nuntă cu 400 de persoane, cu o limuzină de 20 de metri de culoare albă, dar peste trei luni se bat cu pietrele în

Care naţiune mai face pe parcursul vieţii numai garduri, reparaţii? Moldoveanul nostru e numai în reparaţii.

cap şi au uitat că au mers cu limuzina. Şi nu e risipă? E risipă. Sau care naţiune mai face pe parcursul vieţii numai garduri, reparaţii? Moldoveanul nostru e numai în reparaţii. Din toate trebuie să scoţi o concluzie oarecare. Şi mai ales concluzia aceasta la mine a venit acum, după grijile pe care le am. Mi-am dat seama la un moment că omul nu are nevoie de nimic. Și astăzi eu cu mai mare bucurie dau 500 de lei pe o carte decât dădeam un an în urmă.”

Europa Liberă: Moldoveanul s-a învăţat mai mult să ofteze, să se văicăreze, să judece pe cei de sus, chiar dacă tot el i-a trimis acolo, atunci când i-a votat.

Ecaterina Martâniuc: „Întotdeauna aşa a fost. Întotdeauna au ales ridicând mâna, aruncând buletinul de vot. Şi fiecare, când i-a căzut ceva în clanţ lui personal, dar cum a votat nu se ştie, cei care umblă şi spun: „Am să vă dau, am să vă fac, am să vă pun şi veţi trăi bine, şi veţi avea de toate, şi vă veţi învârti cum se învârteşte oul pe tigaie când are multă unsoare de jur împrejur”. Și la un moment dat nu-şi dau seama că oul acela până la urmă se întăreşte, unsoarea se duce într-o parte, oul în alta şi nu rămâne nimic. Aşa e şi în viaţă. Nu fiecare îşi dă seama că este „a alege” şi „am ales”. Până a alege, omul se gândeşte: „Am să-l votez pe cutare că el va face aşa şi va face altfel”. Când ajunge la „am ales”, el aşteaptă mâine acela să vină cu sacul cu cartofi şi să i-l trântească în ogradă, şi să-i spună: „M-ai ales, n-aţi un sac de cartofi. O săptămână vei trăi bine”. El uită că şi acel pe care l-a ales nu ştie de unde să înceapă. El se duce cu intenţii bune în Parlament, guvern, unde se mai duc, unde îi aleg. Ei nu-şi dau seama de responsabilitatea pe care neapărat trebuie să o aibă după ce vor fi aleşi, şi nu ştiu despre nivelul greutăţilor de acolo. Adică, cei de jos strigă că aceia nu fac nimic şi nu le fac nimic, dar cei de sus se gândesc: „Doamne-Doamne, cât am făcut şi tot spun că nu le fac nimic”. Când arunci o piatră în iaz şi valul e mare, până la tine ajunge un văluşor mititel-mititel. Dar piatra trebuie să o ridici şi să o arunci, ca să se facă un val mare, trebuie să ai o forţă, o putere, o cunoştinţă, să ştii unde şi cum s-o arunci, de unde s-o iei şi cum s-o pui. Cu mare părere de rău, toată lumea face politică, indiferent de profesionalism.”

Europa Liberă Ecaterina Martâniuc ce ar face, dacă ar fi în fruntea ţării?

Ecaterina Martâniuc: „De aceea nu sunt în fruntea ţării.”

Europa Liberă: Dar dacă aţi fi, ce aţi schimba?

Ecaterina Martâniuc: „Nu ştiu.”

Europa Liberă: Într-atât de mult s-au împotmolit problemele că nu se ştie de unde să se înceapă?

Ecaterina Martâniuc: „Totuşi trebuie să înceapă fiecare de la dânsul.”

Europa Liberă: Cei care au de administrat treburile statului, ce priorităţi trebuie să aibă?

Ecaterina Martâniuc: Sovestea, ruşinea şi dragostea de om. Dacă nu e soveste și ruşine, nu e nici dragoste de om. Dar dacă ai toate calităţile acestea,

De la părinţii noştri, de la tatăl meu, care avea patru clase, mama nu a avut nicio clasă, eu am ştiut un lucru, că pentru toate celea trebuie să plăteşti în viaţă.

atunci când faci un lucru rău, îţi dai seama că trebuie să ai soveste, nu soveste mare sau mică, dar în general. Dacă te gândeşti: „Lasă, de data aceasta îmi cade un fleac...”. Dar azi un ou, mâine un bou. Aceasta a fost. Şi de la părinţii noştri, de la tatăl meu, care avea patru clase, mama nu a avut nicio clasă, eu am ştiut un lucru, că pentru toate celea trebuie să plăteşti în viaţă. Nu degeaba părinţii noştri spuneau: „Dumnezeu e sus şi te vede. Şi te răsplăteşte după faptele pe care le-ai făcut”. Şi dacă tu crezi că ai făcut o faptă rea, cel puţin nu o repeta. Dar dacă o repeţi, atunci...”

Europa Liberă: Se vorbeşte mult despre corupţie. Cine e vinovat că s-a înrădăcinat acest flagel? Cine trebuie să-şi asume responsabilitatea ca să curme, ca să dezrădăcineze această pacoste?

Ecaterina Martâniuc: „Ce înseamnă corupt? Corupt de la mine sau am rupt eu de la mine şi am dat cuiva? Corupţia începe de la cel care dă. Trebuie de prins pe acel care dă. Eu întotdeauna când mă gândesc la faptul acesta, dau un răspuns: uite, merge un om pe drum şi a găsit un portmoneu plin cu bani. Ce face? Repede se apleacă şi îl ia. Şi care e următoarea lui reacţie? El nu se uită în portmoneu, dar se uită împrejur dacă l-a văzut cineva. Dacă nu l-a văzut nimeni, pune portmoneul în buzunar şi se duce. Şi foarte puţini sunt acei care iau portmoneul să-l ducă la poliţie şi să spună: „Am găsit un portmoneu cu un leu sau cu o sută de mii de lei. Găsiţi-l pe acel care l-a pierdut sau daţi anunţ”. Sunt foarte puţini. De aceea, acel care ia e acel care a găsit portmoneul. Dar acel care l-a pierdut, care e un gură-cască, e acel care dă mită. Nu da, dar dacă ai dat, nu hămăi că ai dat.”

Europa Liberă: Într-un stat sărac cum poţi să dai bani, dacă eşti sărac?

Ecaterina Martâniuc: „De ce dau? Dacă nu va da nimeni, nu va fi corupţie. De ce dau oamenii mită? Ca să le fie mai uşor. În loc să ridice cartea, să citească legile, să bată la uşă pentru a i se face dreptate, el se duce acasă şi-i spune vecinului: „Uite, măi, cum aş face?” - „Lasă că eu i-am dat lui cutare şi acela o luat şi mi-o rezolvat”. Şi acela se duce cu gura căscată şi dă şi el. Şi ce vreţi la urmă? Unul dă, altul dă, al treilea dă. Eu cred: corupţia vine de la ceea ce ai pus în suflet. Dacă i-ai dat, înseamnă că trebuie să cauţi motivul corupţiei în tine, de ce i-ai dat.”

Europa Liberă: Reforme au loc în Republica Moldova? E pregătită lumea să accepte o reformă adevărată? Pentru că promovând reforme, se fac şi nişte sacrificii.

Ecaterina Martâniuc: „Omul, în general, niciodată nu este gata de reforme. El e foarte leneş după natura lui. Şi dacă omul nu e gata de reforme, dar reformă înseamnă a munci, a schimba ceva, a face ordine, şi dacă el nu e gata, îi este lene şi spune că mâine va face asta, mâine se scoală şi spune că mâine va face lucrul acesta, atunci nimeni nu e gata de reforme. Ce înseamnă o reformă? S-a dat legea, e bună sau nu, vom vedea când ea va fi implementată. Şi atunci deja se poate de văzut. Dacă se implementează cu greu, care sunt motivele? Înseamnă că legea undeva are ceva ce nu dă voie să se implementeze. Şi care e cauza? Sau lenea totală. Sau amăgeala totală. Sau interesul. De aceea, eu zic că noi nu trebuie să spunem că vom face reforme. Reformele trebuie să fie în toată ziua, fiecare om să se reformeze.”

Europa Liberă: Să le luăm pe anumite domenii. În domeniul economic ce şanse au reformele?

Ecaterina Martâniuc: „Acum sunt foarte mulţi businessmeni, de tot neamul. Nu are importanţă dacă eşti mare businessman sau mic, de un milion sau de un leu, fiecare trebuie să ştie că el are copii şi trebuie să-i înveţe. Şi dacă vrea învăţământ gratuit, înseamnă că trebuie să plătească impozite. Se duce la teatru şi cumpără un bilet, el trebuie să-l plătească. Deci, fiecare businessman, fiecare om din economie trebuie să-şi facă cinstit datoria.”

Europa Liberă: Dumneavoastră reprezentaţi mediul de afaceri. Chiar e atât de mare neregula? Salarii la plic se mai plătesc?

Ecaterina Martâniuc: „De exemplu, mie mi-e mult mai greu să plătesc la plic. Eu trebuie să am de unde lua ceea ce plătesc la plic.”

Europa Liberă: Se mai dau salarii la plic?

Ecaterina Martâniuc: „Se dau. Dau acei care au de unde lua pentru plic.”

Europa Liberă: Înseamnă că ar exista economie tenebră?

Ecaterina Martâniuc: „Da, există economie tenebră. Dar şi economia tenebră e de mai multe categorii. De la vamă e una şi economia tenebră, de exemplu, a venit cineva şi mi-a făcut ordine în locuinţă şi i-am plătit din salariul meu e altceva. Poate fac nişte exagerări, când spun despre ce e mic şi mare, adun totul la un loc. Dar de ce la noi e foarte rău? De aceea că în acest sac al economiei din ţară până într-atâta sunt încâlcite ghemele că pentru a le descâlci trebuie să ai răbdare.”

Europa Liberă: Ca să fie prosperă economia, trebuie locuri de muncă, locurile de muncă trebuie să fie bine plătite. Ce mai trebuie?

Ecaterina Martâniuc: „Poate fi un loc de muncă bine plătit, când lucrează un salariat care nu ştie să facă nimic? Unii spun aşa: „O mie de lei? Eu de o mie de lei mai bine stau acasă”. Dar eu îi dau o întrebare: „Dacă tu de o mie de lei şezi acasă, spune-mi te rog, cum faci tu mia aceasta de lei?”. Aşa e mentalitatea, aşa am fost învăţaţi. Cred că principalul acum este să investim în cultura şi educaţia copiilor, începând de la grădiniţă.”

Europa Liberă: În patru ani lucrurile vor evolua în ce direcţie?

Ecaterina Martâniuc: „E greu de spus. E o problemă foarte mare acum cu vecinii noştri, cu Ucraina, e foarte îngrozitor ceea ce se întâmplă. Şi noi am fi trebuit să ne gândim la lucrurile acestea. Mi-e greu să spun că va fi mai bine, dar aş aştepta să nu fie mai rău. Aş vrea să nu simţim prea bine binele, dar nici să nu ajungem la un nivel unde putem să fim aruncaţi în urmă, la un rău mai mare. Să mergem cu paşi înceţi spre bine.”

Europa Liberă: Cronicarul avea dreptate, când spunea că Moldova e aşezată în calea tuturor relelor?

Ecaterina Martâniuc: „Dacă noi nu vom vrea să stăm în bătaia vântului, ne vom da la dos...”

Europa Liberă: Sub care umbrelă i-ar fi mai bine Moldovei?

Ecaterina Martâniuc: „Tatăl meu spunea întotdeauna: „Sărac şi curat”. Pentru că am trăit „bine” 70 de ani, noi plătim acum. Pentru că vrem să trăim mai bine în Comunitatea Europeană, vor plăti copiii noştri. Când te duci la o nuntă şi ştii că nunta este foarte bogată, şi accepţi să fii invitat, trebuie să te gândeşti şi la rochia pe care să o îmbraci, şi la banii pe care să-i ai în pungă să-i pui. Să nu te duci de fală şi după aceea să umbli să-ţi curgă mucii să spui: „Eu după aceasta o lună de zile nu trebuie să mănânc şi să ţin copilul flămând”. Nu te du la nuntă. De ce te-ai dus? Fiindcă este o foarte mare obligaţie a unui om să trăiască pe pământ. Nu degeaba se spune: „Dumnezeu ţi-a dat ţie în spate să duci atâta cât poţi duceʾ.”

Europa Liberă: Şi atunci ce-i mai de preţ: libertate şi democraţie, sau dictatură?

Ecaterina Martâniuc: „Democraţie nu înseamnă că fac ce vreau şi să nu duc responsabilitate. Democraţia e o responsabilitate extraordinară pe care noi trebuie să o avem. Şi dacă nu ai responsabilitate aceasta, şi democraţia se duce pe copcă. Acesta e şi rezultatul a ceea ce avem în ţară. Noi ne-am învăţat cu băţul şi fără băţ nu facem nimic, ca turma, dacă nu ne pocneşte din urmă, noi nu mişcăm nici înainte, nici înapoi, nu ştim ce vrem… Trebuie foarte bine să ne dăm seama ce vrem, cât vrem, cât vrem să mâncăm, cu cine vrem să fim alături. Vrei să fii cu un prost alături şi să bei un pahar de vin? Sau vrei să fii cu un om deştept, să citeşti o carte şi să închini zece grame de vin, dar nu un litru şi să nu ştii să duci acest litru?”

XS
SM
MD
LG