Linkuri accesibilitate

Cine cheltuiește prost banii pentru subvenționarea agriculturii moldovenești?


Analiză Expert-Grup.

Potrivit unei analize realizate de Centrul analitic Expert-grup, funcţionarii din cadrul Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură au admis mai multe abateri la cheltuirea banilor din fondul de subvenţionare. Una dintre cele mai des întâlnite deficienţe este înregistrarea cu mari întârzieri a solicitărilor de subvenţionare, iar pentru a ajunge să beneficieze de bani publici, fermierii sunt nevoiţi să apeleze la funcţionari cu atenţii, presupun experţii. Analiza se bazează pe rapoartele Curţii de Conturi. Mai multe detalii are Valentina Basiul.

Acordarea de subvenţii pentru agricultori este în afara unor reguli rigide şi chiar marcată de inechitate, constată economiştii de la Centrul Expert-grup. Si nu este vorba de cazuri accidentale, ci de practici de ani de zile. Unii fermieri au reușit să fie atât de convingători încât solicitările de subvenţionare au fost înregistrate în câteva zile, în timp ce alţii nu reușesc nici în câteva luni să obţină procesarea dosarelor. Chiar dacă regulamentul de subvenţionare spune că solicitările se examinează în maxim 10 zile lucrătoare sau 15 zile calendaristice. Curtea de Conturi a constat că în 2013 procesarea unor cereri au durat între 67 şi 111 zile lucrătoare.

Aceste erori de sistem, cum le numesc experţii, au consecințe foarte sesizabile. Producătorii agricoli care reușesc să obţină acceptarea dosarelor până pe data de 31 octombrie pot conta pe o subvenţie de 70% din suma investită. În realitate, constată Curtea de Conturi, unor agricultori li s-au returnat chiar 84 la suta din fondurile investite. Fermierii care nu se încadrează în intervalul stabilit abia de obțin 10 la suta din investiții.

Rezultă o situaţie de discriminare când două grupuri de fermieri aflați în condiții practic identice primesc finanţări diferite, iar unii producători, de frica de a nu ajunge în al doilea grup, recurg la diferite tertipuri, afirmă experta Tatiana Savva.

„Impactul este de fapt că agricultorii nu sunt foarte siguri că ei vor fi trataţi în mod echitabil şi egal faţă de alţi jucători pe piaţă. Impactul este de fapt că tratarea voluntaristă şi lipsa procedurilor din cauza AIPA şi nerespectarea regulamentului în vigoare poate provoca sau este factor de corupţie, de trafic de influenţă sau de abuz în serviciu”.

La părerea Tatianei Savva, numai pentru 2013 Agenţia de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură a admis prejudicii şi cheltuieli neregulamentare de peste 120 de milioane de lei. Totodată, Agenţia a plătit credite care nu era destinate activităţilor agricole. O altă constatare a experţilor e că fermierii mari iau partea leului, doar 0,3% din proprietarii de terenuri beneficiază de subvenţii agricole, pe când cei mici se aleg cu resturile.

De la an la an, asociaţiile de fermieri cer sume tot mai mari pentru subvenţionare, dar reprezentanţii Centrului analitic Expert-grup se întreabă care sunt rezultatele la care Republica Moldova vrea să ajungă. În opinia economistului Dumitru Budianschi, modelul actual de afaceri în agricultură nu este cel de care are nevoie societatea moldovenească.

„Noi dacă dezvoltăm un business în agricultură în care o să lucreze 1% din toată populaţia Republicii Moldova, eu nu cred că noi suntem gata să plătim impozite ca oamenii aceştia, care nu au unde lucra în Republica Moldova, să plece în continuare. Deci principalul scop al subvenţionării, aceştia sunt banii noştri, noi vrem să-i vedem pentru crearea locurilor de muncă şi pentru performanța în agricultură, pentru sustenabilitatea ei. Orice alt tip de activităţi pot fi foarte benefice sau profitabile pentru unii actori din agricultură, însă asta nu coincide întotdeauna cu scopul general al societăţii”.

Directorul Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură, Petru Maleru, spune că diferenţele mari de zile pentru procesarea dosarelor sunt cauzate de volumul de acte contabile; una e în cazul procurării unui plug şi alta e în cazul unui frigider sau a unei ferme cu devize de cheltuieli de milioane de euro. În ceea ce priveşte faptul că fermierii mari iau felia cea mai mare a subvenţiilor, Petru Maleru afirmă că sistemul de subvenţionare din Republica Moldova este construit astfel.

„Cei bogaţi sau cei mari fac investiţii în fiecare an şi iau subvenţii în fiecare an, iar cei care nu fac investiţii, evident uşa este deschisă, dar n-au cu ce intra pe ea. Nu-i problema la AIPA că noi intenţionat dăm investiții la cei mari. Dacă nu ai făcut investiţii, nu ai pentru ce să ceri subvenţii. Şi în mod normal bogăţia creează bogăție şi sărăcia - sărăcia”.

Judecând după numărul beneficiarilor de subvenţii, aproximativ 3600 anual, autorii studiului remarcă un detaliu, care, în opinia lor, ar trebui să dea de gândit: în fiecare sat doar doi-trei oameni fac agricultură. Ei sugerează că în loc de abordări contabiliceşti, şefii din agricultură ar trebui să se preocupe şi de restul cetăţenilor din localităţile rurale şi să gândească politici care ar duce la creşterea afacerilor la sate, implicit la mai multe locuri de muncă.

XS
SM
MD
LG