Linkuri accesibilitate

Neavând experienţă politică, premierul va depinde în totalitate de clanurile care îl sprijină (Newsmaker.md)


Moldova -- chiosc de ziare (news stand)

Moldova -- chiosc de ziare (news stand)

CSM a acceptat în funcția de judecător și a promovat în instanțele superioare mai multe persoane după „ochi frumoși” (Ziarul de Gardă)

„Adevărul Moldova” scrie despre aducerea la Guvern a lui Chiril Gaburici, pe care îl declară „un apropiat” al familiei liderului comuniştilor, Vladimir Voronin, ca despre o dovadă a aducerii de facto a PCRM la guvernare. Autorul acestei constatări, Dan Nicu, anticipează cedarea conducerii anumitor instituţii reprezentanţilor PCRM după instaurarea guvernului Gaburici. La fel, în articol se încearcă o prognoză referitoare la impactul noilor mutări de pe scena politică asupra raitingului partidelor. Asistăm la un declin accentuat al popularităţii Partidului Liberal Democrat şi a Partidului Democrat, este de părere autorul. Cu anumite pierderi, PCRM se menţine, totuşi, la un nivel care să-i permită lui Vladimir Voronin să mai exercite o anumită influenţă politică. Avânt în sus îşi ia, în schimb, Partidul Socialiştilor. „O alternativă la fel de proastă, sau chiar mai proastă decât Partidul Comuniştilor”, notează autorul.

Newsmaker.md face un tur de orizon printre observatorii vieţii politice şi formulează o concluzie: experţii sunt convinşi că fostul şef de la Azercell nu va fi o figură independentă. Dubii au apărut atât în legătură cu independenţa, cât şi cu viziunile politice ale acestuia. Sunt citaţi Arcadie Barbăroşie de la IPP, Igor Boţan de la Adept, politologul Nicolae Chirtoacă. Neavând experienţă politică, premierul va depinde în totalitate de clanurile care îl sprijină, iar politica moldovenească e în pragul unor schimbări radicale legate de numele lui Iurie Leancă, ar mai fi o idee exprimată de politologi în articolul de pe Newsmaker.md.

Ion Preaşca citează pe portalul MoldStreet presa din Azerbaijan potrivit căreia Chiril Gaburici ar fi fost implicat în scheme financiare în perioada în care a exercitat funcţia de director general al companiei Azercell. Potrivit portalului serhed.info, zeci de dealeri ai Azercell susţin într-o adresare către conducerea TeliaSonera că managerii companiei ar favoriza trei firme, în special este vorba despre dreptul de a comercializa numere de telefon cu o anumită serie, dar şi prestarea altor servicii. „Vă putem oferi chiar lista de numere puse în vânzare de aceste trei companii monopoliste, imediat după depistarea unor cazuri de corupţie în perioada când Chiril Gaburici era director al Azercell”, au precizat jurnaliştii de la serhed.info.

Jurnaliştii portalului Moldova Curată relatează că Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim și Ala Nogai, foşti magistraţi la judecătoriile economice, au scăpat de pedeapsă după ce procurorii Anticorupţie au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. Ei au ajuns în vizorul oamenilor legii după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În document, procurorii au invocat faptul că membrii Consiliului Superior al Magistraturii s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru.

Victor Moşneag scrie în „Ziarul de Gardă” în ultimii doi ani, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat în funcția de judecător și a promovat în instanțele superioare mai multe persoane după „ochi frumoși”. „Practica arată că membrii CSM nu țin cont de hotărârile Colegiului pentru Selecția și Cariera Judecătorilor, selectând și promovând judecătorii care nu obțin cele mai mari performanțe în urma evaluării, ci, dimpotrivă, pe cei care, de multe ori, obțin rezultatele cele mai slabe”, notează autorul. „Ne dau motive să suspectăm că la mijloc pot fi alte interese decât profesionismul candidaților”, a remarcat jurista Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice.

Jurnaliştii „Ziarului de Gardă” scot la iveală că în ultimii patru ani, doar prin intermediul unor hotărâri judecătorești, Chișinăul a pierdut peste 23 de hectare de terenuri, care ar valora, la preț de piață, peste 300 de milioane de lei. „În unele procese, după cum a mai scris ZdG, reprezentanții autorităților publice locale nici măcar nu au fost prezenți la ședințe. În alte cazuri, aceștia nu au atacat hotărârile instanțelor inferioare, care prejudiciau bugetul local”, notează autorii.

Petru Bogatu scrie într-un editorial publicat pe site-ul „Ziarului Naţional” că pentru a înţelege „de ce nu s-a reuşit crearea unei majorităţi parlamentare şi de ce a eşuat instalarea Guvernului Leancă 2, trebuie să ne amintim cum vedeau cancelariile occidentale formarea noii guvernări de la Chişinău îndată după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014”. „La scurt timp de la anunţarea rezultatelor oficiale ale scrutinului, şi SUA, şi UE, şi România au reclamat crearea unei baze sociale cât mai largi cu putinţă pentru viitoarea putere în ideea de a-i conferi Republicii Moldova o maximă stabilitate în faţa multiplelor pericole de la graniţele ei răsăritene. În acest context, ambasadorii Statelor Unite, Uniunii Europene şi Bucureştiului la Chişinău au vorbit despre nevoia unui dialog permanent cu PCRM. (...)Două luni şi ceva după alegeri au fost risipite pe căutarea unei formule de cooperare a tuturor forţelor politice capabile să se solidarizeze pentru a menţine statul pe linia de plutire în aceste vremuri de restrişte. Din păcate, de cele mai multe ori actorii politici n-au dovedit nici dexteritate, nici înţelepciune pentru a face faţă situaţiei”, notează autorul. Petru Bogatu concluzionează că „punând problema convertirii comuniştilor la cauza europeană prin responsabilizarea lor pentru procesul decizional, Occidentul indirect a creat premise pentru căderea Guvernului Leancă 2”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG