Linkuri accesibilitate

Spiritele s-au inflamat iar proiectul de lege va fi, pare-se, rediscutat, înainte de a ajunge pentru validare în Camera Deputaților

Un proiect de lege privind instituirea timbrului cultural, proiect care a trecut deja prin Senat în decembrie anul trecut, provoacă acum dezbateri aprinse și reacții vehemente din partea editorilor. Aceștia consideră că aplicarea unui timbru de un leu pentru fiecare exemplar de carte va conduce la mărirea sensibilă a prețului de vânzare și, implicit, la îndepărtarea publicului consumator de literatură. De notat că editorii sunt cei care protestează cel mai apăsat deși timbrul cultural vizează și alte domenii – cinematografic, teatral, muzical, al artelor plastice etc.

Timbrul literar nu este însă câtuși de puțin o noutate. El a fost introdus în Anglia în 1721 iar în cursul secolului al XVIII-lea a fost adoptat și de alte țări europene. În România a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea. Cărțile din perioada interbelică, spre exemplu, aveau lipit pe coperta a patra un timbru de o anumită valoare. Practica a rămas valabilă și în regimul comunist, sub forma unui procent din prețul cărții care ajungea în bugetul Uniunii Scriitorilor; timbrul literar a permis, de altfel, apariția revistelor Uniunii și a fost principala sursă de venit a breslei. În 1994 o nouă lege a timbrului literar a prevăzut ca 2 % din prețul unei cărți să meargă către Uniunea Scriitorilor. Deși procentul este foarte mic, mulți editori n-au respectat legea, fără să sufere vreo consecință. Președintele Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, nu-și drămuiește cuvintele și îi acuză pe editori de evaziune fiscală, întrucât nu dau cifre reale nici în ce privește tirajele nici în ce privește vânzările. Introducerea timbrului literar, a unui timbru care să fie lipit, precum odinioară, pe carte ar pune capăt, susține Nicolae Manolescu, evaziunii fiscale; pe de altă parte, adaugă președintele Uniunii Scriitorilor, majorarea cu un leu a prețului unui exemplar este nesemnificativă și nu l-ar descuraja pe cititorul potențial.

Fapt este că spiritele s-au inflamat iar proiectul de lege va fi, pare-se, rediscutat, înainte de a ajunge pentru validare în Camera Deputaților. Această amânare vine după ce, în decembrie trecut, președintele de atunci, Traian Băsescu, a retrimis în parlament legea pentru finanțarea revistelor de cultură reprezentative, lege care se referea la publicațiile editate de Alianța Națională a Uniunilor de Creație (ANUC). Retrimiterea legii a fost provocată de reclamațiile pe care le-au făcut editorii altor reviste ce nu țin de uniunile de creație. Acolo a funcționat perfect zicala românească binecunoscută, aceea cu „să moară și capra vecinului”. Din astfel de manevre subterane ca și din polemicile inflamate despre timbrul literar are de pierdut, în fapt, tocmai cultura română.

XS
SM
MD
LG