Linkuri accesibilitate

Ce ştiu elevii despre „valorile europene” şi UE?


Sediul Comisiei Europene de la Bruxelles

Sediul Comisiei Europene de la Bruxelles

În şcolile din R. Moldova va fi distribuit un ghid de promovare a „valorilor europene”.

Câteva zeci de profesori au participat azi la prezentarea unui ghid de promovare a valorilor europene în şcolile din Republica Moldova. Iniţiativa aparţine Consiliului Naţional al Tineretului, care îşi propune să informeze elevi din peste 1200 de şcoli despre instituţiile, misiunea şi valorile UE. De asemenea, tinerii vor afla despre programele europene de mobilitate academică. Cum au de gând profesorii să răspundă acestei provocări?

Iniţiatorii proiectului au propus un plan de acţiuni care ar demonta miturile despre UE în rândul tinerilor, dar profesorii au deplina libertate să aleagă cum şi la ce materie să le vorbească despre spaţiul comunitar.

Cei care mi-au fost interlocutori, recunosc că despre Uniunea Europeană s-a discutat şi până acum în şcoli, numai că din altă perspectivă, cea a părinţilor plecaţi la muncă şi a elevilor care vor să-şi continue studiile în afara ţării, observă Tatiana Grati, profesoară la şcoală din Grozeşti :

„Ei sunt cointeresaţi să meargă să studieze în Europa, acolo unde activează părinţii lor, adică să meargă acolo să-şi facă un viitor. Depinde unde sunt plecaţi părinţii lor. A căror părinţi sunt plecaţi în Europa, sunt cointeresaţi să afle, să meargă acolo să studieze. Cei a căror părinţi sunt în Rusia, ei nu prea sunt interesaşi, pentru că şi de acasă vin cu alte valori.”

Până acum, în multe şcoli, elevii erau antrenaţi în discuţii despre Uniunea Europeană doar la orele de istorie şi geografie, cu referire la sistemul politic, cel economic şi mai puţin erau prezentate valorile împărtăşite de statele membre. Mai mulţi profesori, între care si Ludmila Duca din Chişinău, crede că ar fi bine să se renunţe la şabloanele clasice de prezentare a informaţiei, întrucât, crede ea, elevii au nevoie de informaţii ce îi vizează, cum ar fi liberalizarea regimului de vize:

„Cel mai accesibil beneficiu pentru copiii este că au să meargă la rudele lor sau la părinţii care sunt peste hotare liber, fără ca să aibă nişte chemări, multe documente. Încercăm să găsim modalităţi de a le spune asta nu aşa serios, încercăm prin joc şi atunci informaţia le-o dăm fără ca ei să perceapă că asta trebuie să ştie.”

Un alt profesor, Simion Leonid din localitatea Vatra constată că discuţiile despre Uniunea Europeană ajung uneori la dispute şi contraziceri între elevi. De aceea, recomandarea sa este ca învăţătorii să aibă mereu la îndemână exemple pertinente, probate cu date statistice care ar dumeri elevii:

„Trebuie cât mai mult de vorbit cu copiii, fiindcă sunt foarte multe stereotipuri în privinţa dată. Este îndoctrinarea aceasta care a exista pe timpul sovietic, că occidentul este ceva rău, ceva teribil. Chiar un elev din şcoală mi-a spus că Rusia apără religia creştin-ortodoxă. Încerc să le explic care este situaţia, care este realitatea, cu date statistice ce ţine de nivelul de bunăstare din statele europene şi cele ce ţine de spaţiul estic.”

De ce să fie şcoala o verigă în promovarea valorilor Uniunii Europene? La această întrebare, cei care au pus pe roate proiectul au un singur răspuns: pentru că şcoala, prin definiţie, va informa corect, fără a manipula, spune Galina Petcu, responsabilă de acest proiect:

„Acest proiect nu-şi propune ca să impună anumite valori, el are doar scopul de a informa corect şi din surse veridice. O informare corectă nu vine din stradă sau din internet, o informare corectă vine din surse corecte şi vine în primul rând din şcoală.”

Mai mulţi profesori cu care am stat de vorbă sunt de părere că proiectul are toate şansele să devină eficient, cu condiţia că dascălii vor avea o implicare sinceră şi informală. Pedagogii vor avea la dispoziţie 3 săptămâni, între 9 şi 27 martie pentru a vorbi, pe înţelesul discipolilor, despre modul în care funcţionează Uniunea Europeană.

XS
SM
MD
LG