Linkuri accesibilitate

Interviul dimineții cu președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor de la București.

Cum este văzut în dreapta Prutului incubatorul de la Chişinău încălzit îndelung pentru o nouă guvernare? De ce tot mai multe voci din mediile de informare din România prevestesc o remorcare de către Federaţia Rusă a Republicii Moldova, un recul al reformelor europene, chiar dacă guvernul care se pregăteşte de învestitură tot pro-european se autointitulează? E ceva ce se vede mai bine de la Bucureşti, decât la Chişinău?

Un interviu cu președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor de la București, Iulian Chifu, expert, fost consilier prezidenţial în probleme de securitate.

Iulian Chifu: „Există o anumită reținere în mediul comentatorilor din România în ceea ce privește diferența dintre votul exprimat pentru cele trei partide pro-europene - Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat și Partidul Democrat din Moldova - și faptul că au obținut 55 de locuri în Parlament, deci, o majoritate, iar această majoritare nu s-a regăsit într-o coaliție majoritară pro-europeană.

Aici este marea rezervă că votul cetățenilor nu se regăsește în formula majoritară și cea guvernamentală. De asemenea, există o reținere, și ea naturală, față de formula de majoritate găsită în Parlament împreună cu Partidul Comuniștilor. Și vă pot da și motivația: România nu are cum să uite momentul anului 2009, aprilie, când Vladimir Voronin și cu Partidul Comuniștilor a avut acea reacție dură împotriva unei manifestații pașnice, și cu morți, și răniți în piață, așa cum nu poate să uite afrontul creat de expulzarea ambasadorului declarat persoană non grata și de introducerea unilaterală a vizelor pentru cetățenii români.

Aceste sunt fapte care nu pot fi acoperite de bogata și multele aspecte ale personalității lui Vladimir Voronin, care în anul 2005 a câștigat alegerile mergând pe integrarea europeană a Republicii Moldova și a fost susținut de România. Vladimir Voronin care în anul 2014, iată, la alegeri, a avut poziția de bărbat de stat de a elimina din Partidul Comuniștilor zona cea anarhistă și care vroia turbulență în stradă și susținea într-o formă directă sau indirectă separatisme și pro-rusism. Vladimir Voronin este o personalitate complexă, are lucruri pozitive, dar și lucruri mai ales reprobabile.

Din punctul de vedere al României momentul anului 2009 nu poate fi uitat și, probabil că, de aici vine orice reticență faţă de o guvernare care ar conține Partidul Comuniștilor într-o majoritate. Mai există și alte calcule de natură politică.

Vă pot spune că cea mai proastă postură a unui Guvern este aceea de a avea opoziție și în stânga, și în dreapta. Opoziție care vine de pe pozițiile unei reforme încetinite sau amânate, sau neconcludente – din partea Partidului Liberal. Şi o opoziție care vine din partea opusă - Partidul Socialist a lui Igor Dodon care pune sub semnul întrebării orientarea politică și drumul european al Republicii Moldova. E o postură complicată și greu de admis.

Așa cum există reticență și pentru neasumarea unui Guvern cu o majoritate clară și acest joc al unui Guvern minoritar PD -PLDM care a dus la eșuarea lui Iurie Leancă la vot în Parlament. Cam astea ar fi motivațiile pozițiilor pe care analiștii români le au în raport cu Republica Moldova, reticențele în raport cu formula guvernamentală și majoritatea care urmează să se formeze.”

Europa Liberă: Pentru Dvs. personal e o nepotrivire de caractere cu neformarea acestei coaliții majoritare, sau altceva totuși?

Iulian Chifu: „Eu m-am obișnuit să judec lucrurile prin finalitate. Nu am cum să nu mă uit la tipul de premier ales, premier de tip „Tarlev”, adică un om de afaceri executant. Deci, mă aștept la un Guvern mai degrabă de administrare. Şi mai puțin de reforme. Pot să înțeleg și perspectiva ca un asemenea Guvern să producă reforme în sensul de construcție de adoptare de legi și de construcție instituțională pentru a aplica Acordul de Liber Schimb și Acordul de Asociere, însă am reticențe că un asemenea tip de majoritate și un asemenea Guvern are forța politică pentru a face reforme fundamentale în materie de stat de drept, combaterea corupției, independența justiției. Deci, de a încolona până la urmă politicieni și finanțatori de partide către închisoare și către instanțele de judecata pentru a plăti pentru diferitele manevre făcute în decursul timpului contra statului Republica Moldova.

Cam aici se situează modul în care privesc eu lucrurile. Poate fi și o variantă de supraviețuire, poate fi și un răspuns la evoluțiile din Republica Moldova, dar reprezintă și o lipsă de asumare a unui drum european de către elita politică a Republicii Moldova în momentul de față în condițiile în care era un moment propice și putea să facă un asemenea pas. Dar din nou, eu sunt mai rezervat în a pune etichete și aștept, pentru că acțiunea oricărui Guvern se judecă prin finalitate.

Trebuie să vedem cum arată acest Guvern, care sunt membrii Guvernului, cum arată programul pe hârtie și cum se aplică el mai ales. Și atunci vom putea într-adevăr probabil, după niște luni, să judecăm în mod real care este cu adevărat acțiunea acestui Guvern în materie de reforme. Şi cred că acest lucru este mult mai important și pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru București.”

Europa Liberă: O primă lege pe care au introdus-o comuniștii în actualul legislativ este despre consolidarea statutului de neutralitate. Este vorba despre o recunoaștere a acestui statut, se tot insistă pe această idee să se recunoască la nivel internaţional acest statut de neutralitate. Mai ales că de fapt asta e ceea ce vrea Rusia. Dacă se aprobă un astfel de proiect, ce semnal ar putea fi?

Iulian Chifu: „Nu are niciun fel de relevanță un astfel de proiect, dar ar da un semnal foarte clar în ceea ce privește lipsa de asumare a unei orientări occidentale a Republicii Moldova. Eu cred că după ceea ce s-a petrecut în Ucraina, când varianta nealinierii Ucrainei nu a fost o garanție de securitate pentru acest stat, în momentul de față a continua pe această cale de a valoriza o neutralitate iluzorie și nerecunoscută de nimeni, doar autodeclarată, este o garanție a unui eșec. Înseamnă să te ascunzi ca stat în spatele unui tip de atribuții care înseamnă asigurarea securității teritoriului și a cetățenilor tăi. Nu este un tip de lege care să aibă vreo relevanță și semnalul este unul extrem de complicat.

Dacă [ea] revine în actualul context, arată că Republica Moldova nu a învățat nimic din ce s-a întâmplat în anul 2007 cu retragerea Federației Ruse din Tratatul Forțelor Armate Convenționale în Europa, nu a învățat nimic din ce s-a întâmplat în Georgia în anul 2008, nu a învățat nimic din ce s-a întâmplat anul trecut și ce se întâmplă încă în Ucraina, și că Republica Moldova este condamnată să meargă mai departe pe un drum care o va duce în același tip de turbulență. Cred că este o eroare. Dar, din nou: este responsabilitatea statului suveran Republica Moldova să-și găsească soluțiile, și este responsabilitatea liderilor de la Chișinău. Celelalte state, analiștii, nu au decât să constate realitatea și este responsabilitate celora care decid să-și asume și consecințele – oricare legi, oricare decizii, mai ales în ceea ce privește orientarea strategică a statului Republica Moldova.”

XS
SM
MD
LG