Linkuri accesibilitate

Moldova se apropie rapid de faliment, în lipsa unei finanţări occidentale (Adevărul).

Leul cade nu din cauza unor factori externi, cum încearcă să sugereze BNM, ci urmare a „marii afaceri” la Banca de Economii şi Banca Socială, când din aceste bănci au fost adunate vreo 17 miliarde de lei, cumpărată pe această sumă şi scoasă peste hotare valută, scrie analistul financiar Natan Garştea pe blogul său într-un articol întitulat „Despre cursul leului şi ce va urma”.

Explicaţia ar fi, potrivit analistului, următoarea: anterior în economie era o anumită cantitate de lei şi o anumită cantitate de valută; valuta intra permanent prin exporturi, remitenţe şi asistenţă externă şi ieşea prin achitarea importurilor; şi brusc, o parte foarte importantă din valuta care exista a fost scoasă din ţară. Această operaţiune a constituit un şoc enorm pentru economie, crede Natan Garştea. După părerea sa, BNM a făcut deja cam tot ce se putea face în această situaţie. Ceea ce urmează e criza. Scumpirea importurilor, ceea ce înseamnă energie electrică şi gaze naturale, scumpirea creditelor exprimate în valută, situaţie dificilă pentru companii cu grad mare de îndatorare şi congestionarea economiei.

Cele mai negre zile îi aşteaptă pe importatori. „Strângeţi-vă centurile, revizuiţi-vă planurile de vacanţă şi ne vedem sper că întregi, de partea cealaltă a tunelului”, îşi încheie articolul Natan Garştea.

Fostul ministru de finanţe, Veaceslav Negruţă, crede că presiunea pe leu este aplicată chiar de BNM. Fostul ministru este citat de omniapres.md. Ideea sa e că BNM a creat aşteptări proaspe pe piaţă prin faptul că a oferit lichiditati importante în lunile octombrie-decembrie 2014, prin operatiuni REPO, de rand cu mijloacele de miliarde, celor 3 banci în administrare specială. Negruţă crede că mijloacele au fost folosite în piaţa valutară şi că ar fi suficientă o simpla verificare din partea regulatorului la bancile comerciale ca să fie scos la iveală acest fapt. Unele bănci comerciale au încasat venituri pe seama pierderilor BNM, continuă analistul. El nu exclude să se ajungă în sitauţia când BNM va trebui să fie capitalizată de urgenta.

O constatare formulată de expertul în finanţe Stas Madan pentru „MoldStreet” e că în 2014 băncile din Moldova au raportat câștiguri de 753,2 milioane de lei din diferențele de curs de schimb în valoare, iar cele mai multe profituri din cursul de schimb au fost obținute de Banca de Economii. Ce înseamnă asta, se întreabă economistul. Că, deși nu cunoaștem statistica per bănci a rulajelor valutare, putem deduce că anume această bancă a fost cel mai mare purtător de cerere de valută, care a dezechilibrat în cele din urmă piața valutară și a condiționat devalorizarea și mai accelerată a leului. Potrivit lui Madan, apare aici o altă întrebare: ce stă în spatele acestei cereri? Presupunerea sa e că „exportul de valută sub diferite forme în Mama Rusia. Doar Banca și-a tras „investitor serios” de la Răsărit.”

Republica Moldova se apropie rapid de faliment, în lipsa unei finanţări occidentale, scrie Adevărul. Potrivit autorului, cursul valutar explodează la Chişinău, iar instituţiile care trebuie să ia măsuri se dovedesc lipsite de resurse sau capacităţi legale. În articol se mai conchide că foarfeca dezechilibrului în balanţa comercială a R. Moldova ameninţă să reteze speranţele apropierii de Uniunea Europeană, în vreme ce populaţia resimte din ce în ce mai dur efectele crizei valutare de la Chişinău. Rezerva valutară a Republicii Moldova scade cu 100 de milioane de dolari la două săptămâni.

Cererea pentru valută în Republica Moldova depăşeşte de două ori oferta, scrie „NewsMaker”. Concluzia rezultă din statisticile BNM, care arată că în ianuarie oferta a fost de $71 milioane faţă de cererea de $ 151 milioane. Potrivit mass media, valuta acum poate fi cumpărată doar la piaţa neagră şi la un curs considerabil mai mare decât cel afişat la casele de schimb. Între timp, BNM explică prăbuşirea leului prin aceeaşi „factori de bază”: situaţia de criză în regiune, care a cauzat reducerea remitenţelor şi a exportului”, se arată în articol.

Într-un articol intitulat „Clan de business pentru Moldova” şi publicat de „NewsMaker”, Irina Ivaşkina scrie că „vremea diplomaţilor profesionişti în funcţiile înalte din Moldova se pare că au trecut. În locul fostului ambasador Igor Corman, Parlamentul va fi condus de originarul din business, Andrian Candu. Alt businessman, Chiril Gaburici are toate şansele să-l schimbe pe Iurie Leancă în funcţia de premier”. „Experţii, de fapt, menţionează că în perioada de aflare a diplomaţilor la putere, în spatele lor se aflau aceeaşi jucători cu interesele lor de business”, se menţionează în articol. Potrivit autoarei, „între timp, în rândurile liberal-democraţilor se coace o sciziune: Leancă şi adepţii săi sunt convinşi că integrarea europeană fără o majoritate proeuropeană este imposibilă şi nu intenţionează să voteze noul cabinet”.

Nicolae Negru scrie în editorialul său din „Ziarul Naţional” că „marginalizând nişte persoane cunoscute, afirmate, care se identifică cu PLDM, Filat apelează la o persoană anonimă din afara partidului, ale cărui simpatii politice şi „europenism” mai urmează a fi descoperite. Nu era oare cazul ca Gaburici să fie „verificat” mai întâi în fruntea vreunui minister? Al Economiei, de exemplu”, se întreabă editorialistul şi precizează: „numirea sa e cel puţin riscantă, Republica Moldova aflându-se la etapa decisivă a realizării Acordului de Asociere cu UE”. Potrivit dlui Negru, „cu Leancă sau Natalia Gherman prim-ministru, imaginea PLDM are de câştigat mai mult, ca şi cea a Republicii Moldova”. Editorialistul se mai întreabă: „despre rolul PCRM ce să mai spunem? Câştigă Rusia în Republica Moldova, după cum trâmbiţează unii?” Şi răspunde: „Da. Acolo unde nu e merit, ci calcul meschin, unde e minciună şi lipsă de transparenţă, unde e potenţial de şantaj, câştigă Rusia lui Putin”.

Într-un interviu pentru „Ziarul de Gardă, ministrul în exerciţiu al Educaţiei, Maia Sandu, a declarat că, după cum crede, „un nou Guvern va fi votat foarte curând, pentru că mai multor formaţiuni din Parlament le este frică de alegeri anticipate”. Cu referire la atitudine comuniştilor faţă de ea, dna Sandu a spus că „faptul că PCRM nu mă agreează e mai degrabă un compliment pentru mine şi nu mă surprinde. E dovadă de consecvenţă ca, după mai multe încercări de a mă destitui din funcţie, comuniştii să nu accepte un guvern din care fac parte şi eu”.

Maia Sandu a precizat, cu acest prilej, că „după cum am spus şi cu alte ocazii, voi accepta să rămân în funcţie atâta timp cât voi avea sprijin politic pentru reforme. Dacă acesta nu va mai fi asigurat, ar fi ineficient, pe de o parte, şi împotriva propriilor mele principii, pe de altă parte, să rămân la minister. Un alt lucru care contează este sentimentul că faci parte dintr-o echipă, care în întregimea ei, lucrează în beneficiul ţării”.

„Îmi este greu să-mi imaginez. – a mai remarcat dna Sandu, - cum un guvern care nu are sprijin majoritar în Parlament va putea realiza angajamentele din Acordul de Asociere, dar asta nu înseamnă că este imposibil. Chiar cu PL în formula de guvernare, reformele ar fi destul de greu de promovat. Asta pentru că unele măsuri prevăzute în Acord afectează în mod direct interesele unor politicieni şi pentru că implementarea unor reforme necesită mult curaj şi spirit de sacrificiu”. „Vreau să cred că încă nu e totul pierdut. O coaliţie PLDM, PD şi PL încă mai este posibilă”, a mai spus ministrul.

XS
SM
MD
LG