Linkuri accesibilitate

Tatjana Ždanoka: „Fiind vorbitoare de rusă este normal să fiu o apărătoare a propunerilor rusești cu privire la felul în care ar trebui să se dezvolte lumea”


Opiniile unei europarlamentare letone de origine rusă.

Corespondenta noastră la Strasbourg, Iolanda Bădiliță, a stat de vorbă cu europarlamentara Tatjana Ždanoka, din Letonia, despre opiniile etnicilor ruși din afara granițelor Rusiei.

Cunoscută pentru pozițiile sale pro-ruse, criticată dur pentru că a participat ca obsevator la așa zisul referendum din Crimeea, europarlamentara letonă, ea însăși dintr-o familie de etnici ruși din Riga, a fost acuzată de autoritățile din țara sa că ar fi agent de influență a Rusiei. În interviul cu Radio Europa Liberă, profesoara de matematică, devenită europarlamentar, spune că prin politica sa pro-rusă din Parlamentul European nu face altceva decât să își reprezinte alegătorii și să își apere identitatea, subliniind însă că privește cu un ochi critic corupția de la Moscova.

Europa Liberă: Doamnă Ždanoka, cum ar arăta un rezultat bun al acestor negocieri pentru Ucraina de la Minsk?

Tatijana Ždanoka: „Orice conflict trebuie să fie rezolvat, să se încheie cu un tratat de pace, după ce se cade de acord asupra unor condiții. Așa încât sper foarte mult că acest conflict va avea o rezolvare pașnică.”

Europa Liberă: Ați fost și sunteți aici, în Parlamentul European, o mare suporteră a Moscovei. Sunteți foarte cunoscută pentru asta aici. V-aș întreba ce este mai bun, ce merge mai bine în Rusia decât în UE ? Vă întreb asta pentru că tot ce vedem este că mii de studenți ruși aleg să studieze în universități din UE și că mii de ruși visează la rezidență în Vest. De ce ar vrea să plece acești oameni dacă e așa de bine în Rusia ?

Tatjana Ždanoka: „Știți, când spuneți Moscova, la ce vă referiți? Dacă vă referiți la Moscova ca la capitala așa numitei „lumi ruse”, a universului cultural rusesc, da, de acord. Eu sunt etnic rus, dar m-am născut la Riga. Nu apăr Moscova ca centru politic al Federației Ruse. Sunt foarte critică în privința unor activități, mai ales în privința corupției, care este o boală ce poate fi regăsită în toate fostele republici sovietice.

După dizolvarea Uniunii Sovietice am rămas 25 de milioane de vorbitori de limbă rusă în afara Rusiei. Suntem cea mai mare diasporă. Cel puțin șase milioane de vorbitori de limbă rusă sunt în statele UE. Apropo de studenți... Lucrez de ani de zile ca profesor de matematică la universitate, in Letonia. De aceea știu foarte bine că după Perestroika sistemul de învățământ s-a prăbușit. Una dintre marile greșeli care s-au produs în spațiul post-sovietic. De aceea poate că nu mai este atât de multă încredere în universitățile din Rusia. În Uniunea Sovietică erau foarte multe universități foarte bune. Chiar la Donețk, în Ucraina, era una foarte bună. Acolo mi-am prezentat eu teza de doctorat, în 1980.”

Europa Liberă : Dar nu mi-ați răspuns la întrebare. Ce vă place atât de mult în Rusia și ați vrea să avem și aici în UE?

Tatjana Ždanoka: „Este cultura noastră. Limba mea pe care nu doresc să o pierd și pe care aș vrea să o predau mai departe copiilor și nepoților. Nu aș vrea să fim asimilați de alte culturi sau tradiții. Vest europenii vor ca rușii să devină ca ei.”

Europa Liberă: De ce spuneți asta? În UE sunt 28 de culturi diferite, neasimilate de una anume.

Tatjana Ždanoka: „Sunt reprezentanți vizibili ai civilizațiilor, precum chinezii, indienii sau africanii, și nimeni nu le-a cerut acestora să fie exact ca francezii sau germanii. Este alt stil de viață, bazat pe colectivitate, și nu pe individualismul și liberalismul occidental care se află în criză.”

Europa Liberă: Ceea ce spuneți despre conservarea culturilor este de înțeles. Însă întrebarea mea se referea la activismul Dvs. în a susține politicile Kremlinului.

Tatjana Ždanoka: „Fiind vorbitor de rusă este normal să fiu un apărător al spațiului rusesc, al abordărilor rusești și al propunerilor rusești cu privire la felul în care ar trebui să se dezvolte lumea. De aceea noi, politicienii, punem un mare accent pe solidaritate, una dintre pietrele de căpătâi ale modului în care vede Rusia lumea: solidaritate și justiție.”

Europa Liberă: Ați participat la referendumul din Crimeea ca observator, iar colegii Dvs. din Parlamentul European v-au criticat dur pentru asta. Căci, au spus ei, sunteți plătită cu bani europeni, dar acționați împotriva politicilor europene.

Tatjana Ždanoka: „Întrebarea Dvs. se bazează pe o apreciere greșită a conceptelor de libertate și pluralism. Președintele PE, Martin Schulz, mi-a trimis o scrisoare în care spune că condamnă declarațiile mele cu privire la Crimeea. Apoi a mărșăluit în Paris, spunând „Je suis Charlie”. Avem aici de-a face cu standarde duble. Or nu trebuie să avem standarde duble cand apărăm libertatea de expresie si pluralismul. Și apropo de banii europeni, dl. Schulz, dl. Brok și cu mine suntem plătiți de banii electoratului. Electoratul dlui Schulz nu este mai bun decât electoratul meu din Letonia. Fiți sigură că cei care m-au ales au aceeași opinie ca aceasta pe care eu o exprim în numele lor.”

Europa Liberă: Cum vedeți viitorul vorbitorilor de rusă din aceste foste republici sovietice. Cu sau fără UE?

Tatjana Ždanoka: „Cred în drepturile omului. Și în libertate și justiție. Și acum ne luptam pentr justitie. Pentru eliminarea standardelor duble

Europa Liberă: Acesta însemnând?

Tatjana Ždanoka: „Adica în cazul nostru, al etnicilor ruși din Letonia, statutul de non-cetățean să fie eliminat și limba rusa să capete statut de limbă oficială măcar la nivel regional. Nimic mai mult decât respectarea Convenției Minorităților, cetățeniei și limbilor regionale.”

Europa Liberă: Deci asta este singura Dvs problemă. Singura nemulțumire. Cea legata de statutul limbii ruse.

Tatjana Ždanoka: „Evident. Aceasta generează revoltă. Dacă drepturile sunt respectate nu e nici un motiv pentru revolta.”

Europa Libera: Și să îți aperi drepturile cu arma, așa cum se întâmplă în Ucraina de est, este calea cea bună de urmat?

Tatjana Ždanoka: „Oamenii aceia au fost forțați să facă asta și stim din istorie că din păcate se întâmplă. De aceea nu poți pune presiune prea multă, nu trebuie să violezi la nesfârșit niște drepturi fără să te aștepți la consecințe. Rușii pot rezista la multe suferințe, insă cu o limită. Dacă acestă limită este depășita rezistența este foarte mare. Dacă limita este depășită rezistenta este mare. Să nu uitam că aniversam 70 de ani de la incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, și ca dacă nu ar fi fost rușii care sa le opuna rezistență naziștilor, astăzi Europa noasra ar fi fost colorata în maro.”

XS
SM
MD
LG