Linkuri accesibilitate

Poroșenko a spus la finalul întrevederii cu Iohannis că îl așteaptă cât mai curând la Kiev pe șeful statului român.

În marginea Consiliului European de joi de la Bruxelles, unde s-a discutat despre situația din Ucraina, nou președinte român, Klaus Iohannis a avut o primă întrevedere cu președintele ucrainean, Petro Poroșenko. Originar din sudul Basarabiei, Poroșenko l-a salutat pe Iohannis în română. Relatează Sabina Fati.

Întâlnirea președintelui român Klaus Iohannis cu omologul său ucrainean Petro Poroșenko spune în primul rând câteva lucruri despre noul stil de politică externă pe care îl impune șeful statului român. Spre deosebire de predecesorii săi care așteptau uneori, mult și bine, până când ministerul de externe și propriul aparat reușeau să le faciliteze vizite și întâlniri cu oamenii importanți ai lumii, Klaus Iohannis poate să facă acest lucru în mod direct.

Vizita pe care a făcut-o în Franța, a discutat-o personal cu François Hollande, cu ocazia marșului de solidaritate de la Paris, în urma atentatelor teroriste din redacția „Charlie Hebdo”. Și tot atunci și-a pregătit întâlnirea cu președintele ucrainean.

Joi la Consiliul European de la Bruxelles a avut de asemenea discuții ad-hoc cu liderii vorbitori de limbă germană: cancelarul german Angela Merkel, președintele Parlamentului European Martin Schulz și șeful Comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Juncker.

Trecând peste barierele birocratice și peste eventuale boicoturi ale sistemului, Klaus Iohannis își face pe cont propriu intrarea în lumea bună.

Putem presupune ca trei au fost subiectele discutate de cei doi șefi de stat: în primul rând situația din estul Ucrainei, efectele asupra României și probabil instrumentele prin care Bucureștiul poate oferi asistență Kievului.

La summitul NATO de astă-toamnă România a promis să ajute la protectejarea cibernetică a Ucrainei, dar e posibil să existe și altfel de soluții, în special în ceea ce privește schimbul de informații. Președintele Klaus Iohannis a spus de curând că „apartenența României la NATO este valoroasă”, dar că, într-o situație excepțională „trebuie să fim pregătiți să ne apărăm noi înșine țara”.

Este o referință la bugetul de apărare al statului român, dar și un semnal față de amenințările pe care Bucureștiul le-a primit în mod indirect din partea Rusiei, în ultima vreme.

Pentru România ar fi important în același timp ca puterea de la Kiev să adopte o nouă Lege a limbilor minorităților, după ce vechea legislație, deși performantă a fost abrogată.

Pentru protecția românilor care trăiesc în Ucraina o astfel de lege este vitală, fiindcă altminteri nu există nici o modalitate prin care să fie asigurate școlile și posibilitatea folosirii limbii materne în zonele preponderent românești.

Un alt subiect important care probabil a fost discutat de Poroșenko și Iohannis este solicitarea mai veche a României către legislativul de la Kiev de a ratifica rapid tratatul privind micul trafic de frontieră.

Între România și Ucraina relațiile nu au fost niciodată calde, iar după ce România a câștigat la Curtea Internațională de la Haga procesul privind Insula Șerpilor, lucrurile au devenit și mai complicate.

Totuși, România a fost extrem de fermă împotriva agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, a militat pentru sancțiuni mai dure împotriva Moscovei și a oferit sprijin Kievului.

S-ar putea să fie nevoie însă de noi reglaje de finețe, devreme ce Poroșenko a spus la finalul întrevederii cu Iohannis că îl așteaptă cât mai curând la Kiev pe șeful statului român.

În plus, săptămâna viitoare urmează o vizită a ministrului de externe ucrainean în România, pe fondul atenției pe care o acordă oficialii autohtoni conflictului din estul Ucrainei și a încercărilor de oprire a înaintării Rusiei spre Vest.

XS
SM
MD
LG