Linkuri accesibilitate

Explicații și ipoteze la votul de astăzi din Parlament împotriva guvernului Leancă 2.

Guvernul „Iurie Leancă 2” n-a obținut astăzi în Parlament destule voturi ca să fie învestit, deși ieri premierul desemnat părea să spere că de partea lui vor și comuniștii, în plus față de deputații liberal-democrați și democrați. Ce n-a mers potrivit planului, ce urmează acum în deja îndelungatul efort de formare a noii guvernări?

În scurt timp după venirea în fruntea guvernului în mai 2013, popularitatea lui Iurie Leancă a depăşit-o cu mult, potrivit sondajelor de opinie, pe cea a liderului PLDM, Vlad Filat.

Intre timp a intervenit şi o răceala între cei doi liberal-democraţi, devenită foarte vizibilă pentru observatorii vieţii politice. În consecinţă, speculaţiile că Vlad Filat va încerca să-l înlăture pe Iurie Leancă din ecuaţie, iar un guvern al unei coaliţii minoritare ar fi cel mai la îndemână scenariu, nu au contenit în toată perioada de negocieri postelectorale.

O astfel de ipoteză a fost întărită şi de faptul că, deşi au sprijinit coaliţia minoritară la instalarea speakerului, comuniştii nu s-au arătat la fel de cooperanţi în problema instalării premierului. Nu sunt de acord ca Maia Sandu să-şi continue mandatul la Ministerul Educaţiei, a explicat astăzi Vladimir Voronin. Liderul liberal-democraţilor nu le-a reproşat nimic, nici măcar aluziv, ci a continuat să-i acuze pe liberali. La fel, şi democraţii.

Explicaţia acestei situaţii ciudate, pe care o găsesc cei mai mulţi, e că de facto ar exista o coaliţie majoritară formată din PLDM, PD şi PCRM, iar cea minoritară e doar o chestiune de faţadă care convine acum mai mult tuturor acestor partide. Şi că votul negativ de astăzi al comuniştilor nu e altceva decât expresia voinţei coaliţiei majoritare. Dar mai ales a voinţei lui Vlad Filat. De altfel, liderul liberal, Mihai Ghimpu, operează demult cu o astfel de ipoteză.

Totuşi, liderul liberal-democrat a respins astăzi cu tărie că aşa ar fi cu adevărat: „Noi am avut un comportament corect. Nu la nivel de declaraţii, ci de fapte. N-o să vă poată spune nimeni că în procesul de negocieri nu am fi oferit soluţii constructive ca să avem această coaliţie majoritară.”

Din declaraţiile pe care le-a mai făcut, s-a văzut clar că Vlad Filat nu crede necesare nişte discuţii imediate cu liberalii, în încercarea creării unei majorități pro-europene stabile cu ei, aşa cum a cerut după eşecul de astăzi din parlament Iurie Leancă. Liderul liberal-democrat a lăsat în aer şi întrebarea dacă îl va înainta repetat pe Leancă pentru şefia guvernului.


Ar putea urma, însă, plecarea lui Leancă din PLDM? O plecare admisă tot mai des de cei care-i prevestesc un drum politic independent. Iată cum răspunde Vlad Filat acestei întrebări: „Din câte îl cunosc, este responsabil şi nu cred că poate să ia decizii care să înrăutăţească situaţia. Şi eu am trecut prin perioade deloc uşoare. Nu este simplu. Credeam că se opreşte lumea, că se opreşte ţara. Dl Leancă a contribuit şi va contribui în continuare la dezvoltarea Republicii Moldova. Dar nu cred că va pleca.”

Un guvern Leancă instalat astăzi ar fi fost, în opinia multor comentatori, garanţia continuării europenizării Republicii Moldova. De aici provine şi simpatia cu care îl tratează cei care agreează anume această cale de viitor.

Vorbindu-le jurnaliștilor după eșecul pe care l-a descris drept cea mai jenantă situație de după 2009, Leancă a spus că acesta ar arătat că „jocul netransparent cu comuniștii nu este funcțional” și că „nu este funcțional” nici acordul coaliției minoritare PLDM-PDM. Leancă a mai declarat că va accepta să fie desemnat din nou la funcția de premier, numai dacă va fi candidatul unei coaliții PLDM-PDM-PL, partide despre care a spus că ar avea obligația să se așeze și să încheie în doar câteva zile un nou acord de coaliție.

Totuşi, Leancă nu mai pare să creadă nici el în un astfel de deznodământ: „Am vrut să fiu prim-ministru pentru că am vrut să continuăm ce am început, pentru că am credibilitate în cancelariile europene, pentru că am avut acest angajament să aducem o misiune europeană pentru supravegherea reformării justiţiei, pentru că mi-am dorit să avem şansa să facem regulă în sistemul bancar… Acum mă tem că mergem într-o direcţie de incertitudine ”.

Aşa că cea mai probabilă, după părerea mai multor analişti, ar putea fi nominalizarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Constituția îi dă totuşi dreptul şefului statului să desemneze același candidat. Dacă două încercări de a instala guvernul eșuează, șeful statului poate convoca alegeri parlamentare anticipate.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG