Linkuri accesibilitate

Denis Cenușă: „Indulgența UE costă foarte mult imaginea UE în Republica Moldova”


Interviu cu autorul capitolului despre Moldova din studiul „Probleme cu vecinii? Perspectivele Parteneriatului Estic”.

Rusia este prima care să pună vina pentru criza din Ucraina pe seama Statelor Unite şi mai ales a Uniunii Europene, care ar fi împins Ucraina şi implicit pe restul ţărilor din Parteneriatul Estic în poziţia de a alege între Bruxelles şi Moscova. fără ca Moscova să fie fost consultată. Intrepretare respinsă ferm de recentul studiu publicat la Londra de Foreign Policy Center „Probleme cu vecinii? Perspectivele Parteneriatului Estic”, care relevă şi unul din paradoxurile Parteneriatului: deşi nu a fost niciodată gândit drept cale spre integrare, agresiunea Rusiei în Ucraina a forţat UE să se gândească acum serios la această opţiune. Cel puţin pentru R. Moldova, Geogia şi Ucraina. Am stat de vorbă cu analistul politic Denis Cenușă, autorul capitolului despre Moldova din studiul publicat marţi la Londra.

Europa Liberă: Dacă ne uităm la țările din Parteneriatul Estic, în 2006, erau șase invitate, între timp, au rămas numai trei active, să spunem, Moldova, Georgia și Ucraina. Ucraina este în plin război, deci, au rămas Moldova și Georgia. Aceasta pentru că sunt, să le spunem, elevii cei mai buni ai clasei sau este o întâmplare conjuncturală?

Denis Cenușă: „Trebuie, ar fi corect să analizăm din perspectiva politicii interne, unde în Republica Moldova am avut evenimentele din 2009, un val de politicieni din generația nouă, care până la acel moment nu au fost implicați în politica mare și erau poziționați contra comuniștilor. Am avut parte de o retorică pro-europeană totalmente nouă care într-o anumită măsură a prins rădăcini în societatea moldovenească, dacă ne referim doar la Republica Moldova. Pe de altă parte, e vorba și de un context geopolitic diferit, spre deosebire de Ucraina, noi nu avem frontieră comună cu Rusia. Bineînțeles că, din acest punct de vedere, lipsa unei proximități geografice ne favorizează. Rusia și-a canalizat toate eforturile pentru a stopa procesul de integrare europeană a Ucrainei. Ceea ce ar însemna că Republica Moldova s-a „bucurat” de o atenție puțin mai mică din partea Rusiei, care s-a focusat mai mult pe instrumente de ordin comercial și economic pentru a face presiuni.”

Europa Liberă: Cu toate acestea, se pare că au fost suficiente și respectivele presiuni comerciale ale Rusiei, ca încetul cu încetul societatea moldovenească să se împartă în două, să spunem, tabere, destul de egale ca mărime, procentual, în tot cazul, în așa-ziși pro-europeni și pro-Uniunea Vamală, acum Uniunea Euroasiatică. A reușit Rusia, chiar și numai cu metodele acestea comerciale, să influențeze totuși destul de mult opinia publică din Moldova? Sau sunt și alte motive care au dus la această rupere a societății?

Denis Cenușă: „Pe lângă instrumentele de presiune de natură economică și comercială, bineînțeles, Rusia s-a folosit sau a aplicat și alte instrumente. Propaganda Federației Ruse în Republica Moldova a fost mereu puternică. Și, pe lângă aceasta, ideea că ceea ce se întâmplă în Ucraina poate fi replicat la nivel regional, un gen de temere că experiența Ucrainei ar putea fi aplicată în Republica Moldova, din moment ce Republica Moldova insistă pe integrarea europeană.”

Europa Liberă: A propos de integrarea europeană, în proiectul de program de guvernare al premierului Leancă, ieri dat publicității, se vorbește foarte mult despre integrare și se vorbește și despre ambiția de a pregăti Republica Moldova pentru a deveni țară candidată la Uniunea Europeană, lucru care în 2009 nu s-ar fi întâmplat. Parteneriatul Estic nu era gândit drept un drum spre candidatură la Uniunea Europeană. Ce a schimbat acest lucru? E faptul că Moldova a făcut reformele așteptate sau, iarăși, e o schimbare conjuncturală în Uniunea Europeană?

Denis Cenușă: „Aici observăm câteva elemente. În primul rând documentul Acordului de Asociere spune în mod clar că relațiile dintre cele două părți, adică, Republica Moldova și Uniunea Europeană, nu se opresc la asocierea politică și integrarea economică, dar se poate merge mai departe. Al doilea element este agenda electorală a Partidului Liberal-Democrat, unde foarte clar s-a imprimat ideea propunerii sau solicitării pentru ca Republica Moldova să devină țară candidată. Și deja al treilea element, cel menționat de dumneavoastră, optica vizavi de viitorul țărilor din Parteneriatul Estic s-a schimbat radical, în lumina evenimentelor din Ucraina, dar și a angajamentelor prin care autoritățile moldovenești s-au angajat să realizeze reforme, astfel încât să se apropie la maximum de perspectiva de integrare europeană.”

Europa Liberă: În articolul pe care l-ați scris despre problemele din Parteneriatul Estic, în general, și despre Moldova, în mod special, se simte un ton de reproș la adresa Uniunii Europene că nu ar fi suficient de activă la nivelul propagandei, că nu explică suficient ce este parteneriatul, respectiv, că ar fi mult prea indulgentă față de greșelile partidelor, așa-numite partide pro-europene. De ce ar trebui Uniunea Europeană să se amestece mai direct?

Denis Cenușă: „Indulgența Uniunii Europene costă foarte mult imaginea Uniunii Europene în Republica Moldova. Ceea ce Uniunea Europeană trebuie să facă este să nu se teamă să critice, să critice vizavi de reformele pentru care Uniunea Europeană acordă finanțare. Nu mă refer la a critica situația politică internă din țară, dar atunci când vine vorba de niște reforme. Și nu doar în domeniul justiției, despre care Uniunea Europeană a vorbit. E nevoie de o viziune critică cu privire la tot ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, iarăși, din perspectiva reformelor pentru care Uniunea Europeană oferă bani și asistență.”

XS
SM
MD
LG