Poziția guvernului de la Budapesta este analizată de Iulian Chifu în Evenimentul zilei și considerată „iliberală”, de un „europenism anapoda”. Este vorba de declarațiile șefului guvernului ungar Viktor Orban, care nu consideră ingredientul liberal drept obligatoriu într-o democrație. Mai mult, găsește că „politica Statelor Unite în regiune este (...) inconsistentă”, așa că strategia Ungariei este aceea „de a privilegia Germania şi Rusia şi de a marginaliza relațiile cu Uniunea Europeană, SUA şi NATO”. În rest, susține Orban, citat de Iulian Chifu în Evenimentul zilei, ”Ungaria doreşte să relaționeze în mod «prietenesc, balansat şi corect»”. Comentatorul traduce acest „act de echilibru” asumat de conducerea Ungariei: el contravine, înainte de orice, opțiunilor electoratului ungar, care susține în proporție de 80% Uniunea Europeană şi locul Ungariei în această structură. Partidul condus de Orban, Fidesz, pierde vertiginos susținere, ajungând la 26%, așa încât, avertizează comentatorul, nu e exclus ca viitoarele alegeri să fie câștigate de formațiunea extremistă Jobbik.
Atitudinea Ungariei apare și în analiza semnată de Alexandru Grumaz în Adevărul, pe tema federalizării Ucrainei. Este pomenită viita lui Vladimir Putin la Budapesta, în care i-a promis suținere lui Viktor Orban. Totul se va concretiza, consideră autorul analizei, printr-un memorandum privind livrarea de gaz naturale. Din punctul d evedere al României, mișcarea lui Putin face partea din operațiunea de „încercuire (economică) a României de către Federaţia Rusă”. Alexandru Grumaz crede că România se află acum „în pragul unui război sau, în cel mai bun caz, în faţa unui conflict îngheţat la graniţa de est, cu un vecin european cu o altă viziune decât aceea a Bruxelles-ului, şi un altul a cărui flexare militară a muşchilor face din Flota rusă la Marea Neagră (...) un pericol de luat în seamă”. El adaugă cele spuse recent de Vladimir Putin: „nu doreşte război, însă, potrivit ITAR-TASS, a semnat zilele trecute un decret cu privire la mobilizarea rezerviştilor pentru exerciţii de luptă în 2015”. Analiza la care ne-am oprit consideră totuși că Putin nu și-a atins scopul în Crimeea: nu deține încă acel coridor terestru care să lege peninsula de Federația Rusă; Odessa, al doilea mare port al Ucrainei, este încă sub controlul Kievului, iar rușii încă nu au acces la gurile Dunării.
Fostul ministru român al turismului și actual lider al Partidului Mișcarea Populară, Elena Udrea, a fost reținută de pocurori într-o anchetă penală pentru corupție. Cazul a provocat un veritabil cutremur în mass media și pe scena politică. Într-un comentariu publicat pe site-ul ziare.com, Ioana Ene Dogioiu atrage însă atenția că zgomotul imens riscă să camufleze alte teme, conexe sau nu, dar mult mai importante. În primul rând faptul că delegația Fondului Monetar Internațional a părăsit Bucureștiul fără o scrisoare de intenție din partea guvernului, astfel că acordul României cu instituția financiară internațională este suspendat. Apoi, Udrea ar fi reușit, consideră Ioana Ene, să semene îndoiala în neutralitatea politică a procurorilor anticorupție și a Serviciului Român de Informații. Începe să-și facă loc ideea că favorita fostului președinte Traian Băsescu ar putea fi amestecată în dosare grele de corupție, dar și că ceea ce spune despre SRI și DNA nu pare chiar fără cap și coadă.
