Linkuri accesibilitate

Unii experți spun că e o aspiraţie frumoasă, dar cu puţine şanse de realizare.

Premierul desemnat Iurie Leancă a publicat programul cu care vrea să guverneze încă patru ani și care cuprinde la loc de cinste integrarea europeană, lupta împotriva corupției, asigurarea egalității de șanse și alte obiective prezente și în programele de până acum ale puterii. Liliana Barbăroșie a încercat să afle dacă lista de priorități ar putea fi pe placul liberalilor sau al comuniștilor, de ale căror voturi Leancă are nevoie ca să obțină joi un nou mandat.

Prin plasarea pe primul loc a capitolului dedicat luptei cu corupţia, programul vrea probabil să afişeze o înăsprire de atitudine faţă de această problemă. Numai că experţii anticorupţie cu care am reuşit să stăm vorbă remarcă o lipsă de măsuri radicale care ar fi trebuit să se conţină într-un astfel de capitol. Impresia generală pe care ne-au împărtăşit-o ar fi că executivul are de gând să lupte cu corupţia prin metode „fără dinţi”.

Aşteptarea ar fi fost ca printre sarcinile noului cabinet să figureze, de exemplu, verificarea proprietăţilor judecătorilor, procurorilor şi politicienilor de rang înalt.

Programul nu soluţionează, de asemenea, o problemă sistemică a CNA-ului despre care vorbesc de mai multă vreme experţii. Cauzele vizând marea corupţie să fie atribuite Procuraturii Anticorupţie, care să fie şi fortificată la maximum, pe când CNA-ul să se ocupe în continuare doar de mica corupţie.

O descriere prea vagă în comparaţie cu scopul propus se dă în proiect şi reformei procuraturii. Pentru obţinerea unor schimbări rapide în justiţie, ar fi fost nevoie de modificarea competenţelor procurorilor, care ar trebui lăsaţi să se ocupe doar de cazuri penale, spun de ani de zile reprezentanţii societăţii civile. Din program nu rezultă că executivul şi-ar propune acest obiectiv.

Printre sarcinile de politică externă figurează eforturi susţinute ce ar permite Moldovei obţinerea statutului de stat candidat la aderare la UE. Un obiectiv extrem de ambiţios şi, prin urmare, irealizabil, sunt de părere, pe de altă parte, experţii în drept internaţional, printre ei Nicolae Afanas, şef de catedră la Institutul de Relaţii Internaţionale:

„În conformitate cu practica internaţională, este nevoie de cel puţin 10 ani de la momentul intrării în vigoare a Acordului de asociere până la obţinerea statutului de stat candidat. Cum bine ştim, în cazul Moldovei acordul nici nu a intrat încă în vigoare, pentru că nu a fost ratificat de toate statele semnatare, de aceea e un scop prematur, dar în acelaşi timp poate fi un element de motivare pentru guvern,” spune Nicolae Afanas şi continuă: „A depune cerere este cel mai simplu lucru. La cerere, însă, se anexează documente care să demonstreze că ţara corespunde cerinţelor UE conţinute în tocmai 32 de dosare şi la care RM nici parţial nu corespunde. Ar fi un fiasco dacă Moldova ar depune cerere, ar veni o comisie a UE şi ar vedea că ea nu corespunde nici în proporţie de 25% cerinţelor. Promisiunile electorale trebuie racordate la realităţile post electorale. Pentru că de multe ori se fac promisiuni rupte de realitatea care ţine de politică internă şi externă.”

Un loc central va ocupa, potrivit programului de guvernare, relaţia cu comunitatea europeană, relaţie în care guvernul se angajează să pună în practică prevederile Acordului de asociere. În raport cu Federaţia Rusă se observă o distanţare, primul semn fiind că aceasta figurează abia pe poziţia a şaptea în lista de priorităţi de politică externă.

O concluzie a analistului politic Vasile Croitoru ar mai fi că programul reprezintă o aspiraţie frumoasă, dar cu puţine şanse de a fi realizată:

„Este un program prea ambiţios în raport cu capacităţile clasei politice şi asta se observă fie şi din incapacitatea actorilor politici de a forma o majoritate parlamentară. De aceea am rezerve mari că poate fi realizat.”

Solicitaţi de noi, liberalii, care ar putea oferi un sprijin suficient în parlament pentru ca guvernul minoritar să fie votat, ne-au spus că programul nu înseamnă nimic fără cunoaşterea garniturii guvernamentale. Iurie Leancă a spus de mai multe ori că anume pe votul liberalilor va miza joi în Parlament. Răspunsul PL-ului este însă că ceea ce i-ar putea ceva convinge să voteze ar fi doar componenţa nominală a cabinetului.

Cât despre comunişti, ei nu şi-au expus deocamdată părerea asupra documentului. Dar liderul formaţiunii a repetat recent într-un interviu că formaţiunea sa nu va vota pentru un guvern condus de cel căruia i-a înaintat mai multe moţiuni de cenzură într-un mandat precedent.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG