Linkuri accesibilitate

Knut Fleckenstein: „Este important să avem la Chișinău un guvern capabil să ducă mai departe reformele, nu doar să vorbească despre ele”


În direct de la Strasbourg cu vice-președintele Grupului Socialist din Parlamentul European.

Europarlamentarul german Knut Fleckenstein este vice-președinte al Grupului Socialist din Parlamentul European și a condus între 2009 si 2014 Delegația Parlamentului European in relația cu Federația Rusă. Împreună cu Elmar Brok, colegul său de la Partidul Popular European și cu liberal-democratul britanic Graham Watson, Fleckenstein s-a întâlni la sfârșitul lunii ianuarie cu Vlad Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu în cadrul celebrei consfătuiri de la aeroportul din Chișinău. Politicienii moldoveni au decis să nu urmeze însă sfaturile liderilor europeni, iar acum un guvern minoritar, fără liberali, care ar urma să fie condus de Iurie Leancă, le va cere votul parlamentarilor. Faptul că viitoarea coaliție se va baza pe votul comuniștilor nu este neapărat un lucru rău, crede Fleckenstein. Cu o condiție însă: fidelitatea acestora, probată prin fapte, pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova.

Europa Liberă: Dle Fleckenstein, ați condus ani de zile Delegația Parlamentului European pentru Rusia. Este de presupus, așadar, că dispuneți de canale de comunicare speciale cu Moscova. Acestea fiind datele v-aș întreba: de ce un acord cu Rusia în chestiunea ucraineană este atât de greu de obținut ?

Knut Fleckenstein: „Este o întrebare extrem de dificilă, chiar și pentru cineva ca mine, care cunoaște ceva mai bine Rusia. Chiar si pentru noi este greu de înțeles care sunt obiectivele reale ale președintelui Federației Ruse. Pe de o parte este vorba, cu siguranță, despre dorința acestuia de a nu permite NATO să se apropie de granițele țării sale. Pe de altă parte, este vorba o încercare de slăbire a partenerilor europeni, pentru că aceștia nu l-au tratat așa cum și-a imaginat…”

Europa Liberă: Bun, și pentru asta facem un război ?

Knut Fleckenstein: „Nu, pentru numele lui Dumnezeu! M-ați întrebat care cred eu că sunt motivele pentru care Rusia acționează cum acționează. Ceea ce s-a întâmplat - ocuparea Crimeei, războiul din estul Ucrainei - toate acestea nu sunt justificate. După cel de-al doilea Război Mondial au fost înființate o serie de instituții, un cadru în care neînțelegerile dintre state să poată fi discutate și rezolvate. Ca atare noi am fost convinși că o astfel de agresiune militară nu mai este posibilă. ”

Europa Liberă: Împreună cu președintele francez Hollande, doamna cancelar Merkel a preluat inițiativa identificării unei soluții pentru conflictul din Ucraina. Sunt mai simple negocierile bilaterale sau trilaterale ? Și dacă da, este succesul garantat ?

Knut Fleckenstein: „Da, cred că ar putea fi mai lesne pentru simplul motiv că aceste negocieri sunt purtate de figuri cunoscute. Că negociază oameni care se cunosc deja, persoane cu care dl Putin, de exemplu, a avut sau are relații mai apropiate de multă vreme. Dar aici nu vorbim despre UE sau Franța și Germania, căci exact același mesaj a transmis și dna Federica Mogherini (înaltul Comisar UE pentru politica externă și de securitate) sau dl președinte al Consiliului UE, Donald Tusk. Asta nu înseamnă deloc ca UE se retrage. Initiativa franco-germana trebuie privită ca pe o încercare de negociere promovată de două personalități în care cealaltă parte încă are încredere.”

Europa Liberă: Doamna Angela Merkel se află acum la Washington. Dvs. tocmai ce v-ați întors de acolo. Ați avut o serie de întâlniri cu membri ai Congresului american. Cu cine v-ați întâlnit mai exact și ce anume ați discutat?

Knut Fleckenstein: „M-am întâlnit cu o serie de senatori, cu membri ai Congresului, cu oficiali de la Departamentul de Stat și cu experti ai unor thinktank-uri etc. Am discutat între altele despre lupta împotriva terorismului, apoi despre parteneriatul pentru comert si investitii (TTIP - Transatlantic Trade and Investment Partnership) și despre situația din Ucraina și teama unora din Senat și Congres că aceste negocieri nu fac decât să „cumpere timp”, cum se spune, pentru Rusia, a cărei armată merge, între timp, mai departe.

Partenerii noștri americani sunt de părere că poate ar fi mai bine ca Ucraina sa fie înarmată, pentru a fi capabilă să se apere mai bine. Ei sunt de parere ca SUA ar trebui să trimită în Ucraina arme în valoare de 3 miliarde de dolari. Am discutat în contradictoriu această chestiune, căci eu sunt dintre aceia care cred că mai multe arme nu vor duce la mai multă pace acolo…”

Europa Liberă: Doamna cancelar Merkel si dnul Hollande se vor intâlni miercuri cu domnii Putin și Poroșenko la Minsk pentru a încerca să găsească o soluție pentru Ucraina. Totuși, într-un interviu publicat în presa germană luni președintele rus arunca iar vina asupra Vestului. El repetă teoria sa potrivit căreia violențele din Ucraina au fost cauzate de lovitura de stat susținută de Occident.

Knut Fleckenstein: „Cunoaștem deja toate aceste declarații propagandistice. Ce rost are să discutăm cine pentru ce poartă vina… ? Cred că acum trebuie să lăsăm armele să tacă și apoi să discutăm celelalte lucruri. Și dacă miercuri la Minsk nu vom avea succes, atunci avem o problemă ale cărei dimensiuni sunt greu de apreciat.”

Europa Liberă: Ucraina este doar una dintre probleme. Mai este aici în joc și soarta celorlalte state din Parteneriatul Estic. Împreună cu domnii Elmar Brok (PPE) și Graham Watson (ALDE) v-ați deplasat la Chișinău acum câteva săptămâni pentru a discuta criza din Republica Moldova. Care a fost recomandarea Dvs. atunci ?

Knut Fleckenstein: „Nu era vorba de o criză în Moldova, nu de dimensiunea crizei din Ucraina. Era vorba de negocieri pentru o coaliție guvernamentală care durau deja de câteva săptămâni. Partidele din familiile noastre politice ne-au rugat să venim la Chișinău pentru a încerca să ajutăm la găsirea unui compromis, și cunoașteți rezultatul. ”

Europa Liberă: Și, sunteți mulțumit că liberalii au rămas pe dinafară? Că nu fac parte din această coaliție?

Knut Fleckenstein: „Nu pot spune că sunt sau nu mulțumit. Noi am mers acolo, am încercat să ajutăm, din păcate rezultatul nu a fost cel prognozat, ca urmare ceea ce contează este să avem la Chișinău un guvern capabil să ducă mai departe reformele, să le aplice, nu doar să vorbească despre ele, și să aibă la dispoziție o majoritate parlamentară. Și dacă comuniștii se angajează să meargă pe acest drum european, este in regulă. Însă ceea ce contează sunt faptele, și nu vorbele.”

Europa Liberă: Se pare că noul guvern nu va depune anul acesta cerere de aderare la UE, așa cum anunțase fostul guvern Leancă. Cum ați aprecia o astfel de decizie ?

Knut Fleckenstein: „Aș denumi această decizie „realism politic”. O cerere de aderare la UE ar fi pentru Moldova prea mult în acest moment. Avem Acordul de asociere, proaspăt ratificat, există acolo o serie de reforme ce trebuie aplicate, o serie de criterii ce trebuie îndeplinite. Este mult de munca. Asta este acum de făcut. Haideți să ne achităm de aceste obligații și apoi vom vedea. Munca va fi grea, atât pentru guvern cât și pentru populație. Iar UE va ajuta Moldova, atât cu bani, cât și cu suport tehnic.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG