Linkuri accesibilitate

Paradoxul Parteneriatului Estic: criza din Ucraina obligă UE să discute perspectivele de aderare ale R. Moldova, Georgiei si Ucrainei


Un interviu în exclusivitate cu Adam Hug, director de programe al Foreign Policy Center de la Londra.

Foreign Policy Center, institut renumit de cercetări de la Londra, dă astăzi publicitătii un raport, sub forma unei serii de analize, cu titlul „Probleme cu vecinii? Viitorul Parteneriatului Estic”. Tot astăzi este lansată și o serie de dezbateri publice pe tema Parteneriatului Estic, argumentând că urmare a crizei din Ucraina, s-a ajuns în punctul în care Uniunea Europeană nu mai poate evita să discute posibila admitere a celor trei tari care au semnat Acordul de Asociere: Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, chiar dacă este vorba de o perspectivă îndepărtată, cum a declarat Europei Libere, Adam Hug, directorul de programe al centrului si autorul raportului.

Europa Liberă l-a întrebat pe Adam Hug, directorul FPC, care sunt „problemele cu vecinii” şi când au început ? Pentru analistul londonez, în mod clar, în vara lui 2013:

Adam Hug: „Problemele au fost provocate de reactia Rusiei la evolutia Parteneriatului Estic cu incepere din 2013. Până atunci, Rusia era destul de dezinteresată de deschiderea Uniunii Europene faţă de vecinii ei, dar, in vara lui 2013, Rusia a decis sa exercite presiuni asupra Armeniei să se alăture Uniunii Vamale; au urmat presiunile asupra regimului Ianukovici din Ucraina să se alăture Uniunii Vamale si ulterior, Uniunii Eurasiatice. Ceea ce a condus la criza pe care o avem astăzi in Ucraina. Aşa ca 2013 a fost punctul de turnură, când Rusia a adoptat o poziţie tranşantă”.

În aceste condiţii, au crescut imens presiunile asupra ţărilor care au ramas pe drumul european, au crescut şi costurile. S-au trezit în poziţia de a face o alegere clară între est şi vest ?

Adam Hug remarcă tocmai faptul că acestă alegere nu era de loc în planul iniţial al UE. „Cele trei ţări care au rămas acum pe drumul european se confruntă cu mari provocări. Sigur, iniţial, mai ales în cazul Ucrainei, intenţia nu era de a le pune să aleagă intre Rusia si Uniunea Europeană. Din contra, era de a le oferi şansa să se bucure de ce-i mai bun din ambele părţi, de a clădi o construcţie europeana pe o reţea deja existentă de relaţii din cadrul CIS. Dar acest plan a devenit inacceptabil pentru Kremlin”.

S-ar putea spune că, paradoxal, opoziţia Rusia, a împins UE exact acolo unde nici Bruxellesul, nici Moscova nu ar fi vrut să vadă Parteneriatul Estic: în punctul de a discuta serios despre perspectiva aderării, cel puţin pentru cele trei ţări care au semnat Acordul de Asociere ?

Adam Hug: „Exact. Parteneriatul Estic era gândit drept modalitate de a evita o discuţie despre o eventuala aderare la UE. De a aduce în ţările participante aceleaşi schimbări structurale, plus puțin ajutor financiar, sprijin politic (ca în ţările candidate). Dar acum a crescut preţul pentru cele trei tari care au mers înainte cu Acordul de Asociere [...] şi fac presiuni puternice asupra Uniunii Europene să se gândească la posibilitatea de a le oferi perspectiva candidaturii (la aderare).

Oricine urmăreşte scena politică din Uniunea Europeana ştie că este unul din cele mai neprielnice momente pentru a deschide aceasta discuţie..; criza din Grecia, problemele economice, întărirea mişcărilor anti-imigraţie, retorica naţionalistă în unele ţări membre est-europene. Este un moment foarte dificil pentru UE, de la care se asteapta acum şi decizii pe termen foarte lung despre graniţele Uniunii, dacă vrea să se extindă atât încât să cuprindă îi Georgia, Ucraina şi Moldova.

[...] Teza raportului nostru este tocmai aceea ca Uniunea Europeana trebuie sa înceapă aceasta discuţie: Parteneriatul Estic iniţial era gândit tocmai drept un mijloc de a evita aceasta discuţie, dar a adus realitatea politică în punctul unde această discuţie nu mai poate fi evitată.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG