Linkuri accesibilitate

Primul discurs al președintelui României Klaus Iohannis în Parlamentul de la București.

Mai puțin de 10 la sută dintre români au încredere în parlament, instituția menită să legifereze și să asigure împreună cu guvernul stabilitatea internă a țării. Din acest motiv președintele Klaus Iohannis a propus astăzi un parteneriat al președinției cu legislativul în speranța de „a restabili încrederea” în Parlamentul României.

Iohannis, propulsat în fruntea țării de o coaliție de dreapta, pornește în această relație cu legislativul, majoritar de stânga de la câteva principii de bază: alianța pe care o propune este dincolo de jocurile politice, în slujba oamenilor, iar puterile statului trebuie să colaboreze. În acest fel Klaus Iohannis se întoarce la bazele democrației.

Separând puterile executivă, legislativă și judecătorească, după învățătura lui Monetsquieu și mixând puterile prin pârghii și dispozitive de echilibrare, după exepriența părinților federalismului american, democrația liberală modernă se bazează pe următoarea ecuație: separare + pârghii și echilibru =libertate.

Această paradigmă înseamnă pentru Klaus Iohannis că „puterile statului, deşi separate, sunt de fapt chemate să lucreze împreună în serviciul cetăţenilor”.

Președintele român le-a mai adus astfel aminte parlamentarilor că la discuțiile pe care le-a avut cu liderii partidelor a existat un consens pentru simplificarea procedurilor de reținere a parlamentarilor și de urmărire penală a foștilor miniștri. Pentru ambele situații în România e nevoie de votul camerei din care fac parte cei care sunt în astfel de situații și nu de puține ori Parlamentul s-a substituit Justiției.

Klaus Iohannis i-a cerut guvernului să renunțe la ordonanțele de urgență, prin care executivul s-a substituit, practic, palramentului și i-a solicitat parlamentului să adopte legile de reformare a sistemului electoral, până în luna iunie, când se termină această sesiune parlamentară și să renunțe la populism și electoralism. În viziunea lui Iohannis abandonarea populismului ar însemna să nu mai fie propuse măsuri care afectează arhitectura statului și a instituțiilor, fără argumente, doar prin atragerea de voturi, în vreme ce definiția elctoralismului ar însemna aplicarea „măsurilor și sistemelor de vot de natură să maximizeze câștigul electoral al unui partid sau altuia, la un moment dat.

Fără să intre în detalii și să facă acuzații directe, Iohannis s-a referit, fără îndoială la modalitățile prin care premierul Victor Ponta și PSD au încercat să mituiască populația prin promisiuni și măsuri sociale în campania electorală pentru prezidențiale, dar și la ordonanța de urgență, declarată între timp neconstituțională, prin care primarilor le-a fost îngăduit să se mute de la un partid la altul. Scopul acestei ordonanțe era să-i mobilizeze pe edili de partea partidului de guvernământ și al candidatului acestuia, Victor Ponta, iar în schimb erau premiați cu bugete mai generoase.

Toate aceste solicitări ale președintelui Klaus Iohannis ar urma să slujească unei reforme politice mai ample. Noul președinte român încearcă să evite confruntările, argumentând că progresul unei naţiuni nu se poate naşte din conflict permanent între cei care o reprezintă, dar pe de altă parte acum câteva săptămâni și-a exprimat speranța că în scurt timp vor veni la putere liberalii, cu care își va putea pune în aplicare programul său politic

XS
SM
MD
LG