Linkuri accesibilitate

De ce sînt amenzile rutiere din România instructive pentru șoferii din R.Moldova


Necuplarea centurii de siguranță în România costă salariul lunar al unui şofer, sau două salarii medii din R. Moldova.

Mărirea amenzilor pentru încălcarea legislației rutiere în România a declanșat o dezbatere aprinsă între internauții din stânga Prutului, dacă amenzile trebuie să fie mărite și în Republica Moldova pentru descurajarea unor practici periculoase ca vorbitul la mobil în timpul condusului sau mersul cu centura necuplată. Relatează Tamara Grejdeanu.

Şoferii care vor fi surprinşi că vorbesc la telefon în timp ce conduc pe teritoriul României sau au depăşit limita de viteză, ar putea plati o amendă de 1600 de lei romaneşti, echivalentul a circa 7500 de lei moldoveneşti. Noutatea şi mai ales mărimea sancţiunii i-a surprins pe mulţi dintre şoferi, în special pe cei care fac zilnic naveta Republica Moldova - România. Timofei Cazacu circulă de peste 10 ani pe acest itinerar şi spune că odată cu trecerea frontierei spre spaţiul european, în timp, şoferii au devenit mult mai prudenţi:

În România amenzile sunt mai mari şi de mult şoferii moldoveni sunt mai disciplinaţi pe teritoriul României. Mult s-a schimbat atitudinea, n-are rost să mai ridice amenda, nu se vede rostul. Amenda care este de acum disciplinează, e destul de mare pentru şoferii moldoveni, dar dacă se măreşte, cred că strâng bani în bugetul statului. Cum cât e mai mare amenda, cu atât e mai dureros la buzunar, că doar el nu încalcă intenţionat.”

Cei care întâlnesc agentul de circulaţie şi se pomenesc sancţionaţi raportează amenda la salariul pe care îl au în Republica Moldova. Timofei Cazacu mai spune că şi până acum o încălcare îi costa scump, însă de azi, de exemplu amenda pentru necuplarea centurii, taxată tot cu 1600 de lei româneşti, înseamnă aproape salariul lunar al unui şofer, sau două salarii medii în Republica Moldova.

Preşedintele Uniunii Transportatorilor , Dumitru Albulesa notează că atât timp cât şoferii nu se simt afectaţi direct, aceştia salută măsurile de disciplinare în trafic, şi din contra, le acuză pe cele care îi pot bate la buzunare:

„Când nu îl atinge personal, pentru alţii el este de acord, dar când atinge buzunarul lui, el o să zică că nu este de acord. Dar atunci când se întâmplă accidente, atunci nu se întreabă de ce ai încălcat, de ce nu ai respectat regulile. În general, noi putem să spunem că îi rău că sunt mari, dar e bine că se va disciplina şoferii. Dacă nu au înţeles cu cuvântul, să înţeleagă cu bâta.”

Cu toate că amenzile sporite nu sunt pe placul şoferilor, ei nu au cum să tăgăduiască efectul educativ al acestora. Pentru aceleaşi încălcări, în Republica Moldova, amenzile sunt de peste 10 ori mai mici, în jurul a 400 de lei. Şeful Inspectoratului naţional de Patrulare, Marin Maxian spune că şi în dreapta Prutului există, deocamdată la nivel de proiect, o iniţiativă care ar urmări majorarea plăţilor pentru încălcări. El spune ca statistica arata că cei care nu se simt afectaţi financiar şi au venituri care pot acoperi în orice moment această cheltuială, nu sunt atât de vigilenţi în trafic. Cu efect de responsabilizare, aici intervine a doua parte a sancţiunii – punctele de penalizare, este de părere Marin Maxian:

„Prin ce sunt ele eficiente, prin aceea că cetăţeanul pierzând dreptul special de conducere pe un termen oarecare, de la 6 luni până la 3 ani – contravenţional, şi de la 3 ani la 5, penal, el înţelege că există riscul că nu va mai putea să circule cu automobilul. Şi deja aici cetăţeanul încearcă să evite acele sancţiuni. Deci ele îşi au locul şi rolul lor eficient atât timp cât ele pot afecta şi pot aduce reacţia la subconştientul şi comportamentul cetăţeanului în societate.”

Pe lângă sancţiuni, acceptate ca o formă de responsabilizare a şoferilor în trafic, binevenită ar fi şi disciplinarea prin educaţie, începând cu copiii de la grădiniţe şi şcoli, şi terminând cu examinarea mai dură la obţinerea permisului de conducere, susţine Şeful Inspectoratului Naţional de Patrulare.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG