Linkuri accesibilitate

Rusia și Ucraina în fața unei noi propuneri de reglementare a conflictului din estul ucrainean


Președintele Poroșenko la Kiev împreună cu Angela Merkel și François Hollande

Președintele Poroșenko la Kiev împreună cu Angela Merkel și François Hollande

„Pare să fie misiunea ultimei speranţe” (Der Spiegel).

„Pare să fie misiunea ultimei speranţe”, era comentată astăzi, în săptămânalul german Der Spiegel, vizita surpriză - pentru opinia publică, cel puţin - a cancelarei germane Angela Merkel şi a preşedintelui Franței, François Hollande, la Kiev şi Moscova.

Turneul vine nu numai ca o surpriză, dar este organizat aproape ca un „desant diplomatic”: seara, cei doi lideri europeni s-au întîlnit la Kiev pentru discuţii cu preşedintele Petro Poroșenko şi alţi membri ai administraţiei ucrainene. Vineri, cei doi sunt aşteptaţi de preşedintele rus Vladimir Putin.

Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a ţinut să sublinieze că Uniunea Europeană rămâne decisă să exercite presiuni economice asupra Rusiei, dar nu renunţă la eforturile diplomatice pentru a pune capăt luptelor din estul Ucrainei.

La Paris, la încheierea unei lungi conferinţe de presă consacrată problemelor prioritate ale Franței, preşedintele François Hollande a precizat că se duce în cele două capitale „cu un nou plan de pace, care pleacă de la principiul menţinerii integrităţii teritoriale a Ucrainei”. La Berlin, purtătorul de cuvânt al cancelarei adăuga că cei doi lideri încearcă de luni de zile să medieze un acord de încetare a luptelor în estul Ucrainei, dar că aceste eforturi au devenit şi mai urgente acum, odată cu escaladarea violenţei în Ucraina.

Merkel şi Holland îi urmează la Kiev secretarului de stat american John Kerry, care, la o conferinţă de presă cu premierul ucrainean a declarat că „vizita celor doi lideri europeni este încă o dovadă a sprijinului de care se bucură Ucraina în acest moment”.

John Kerry avertiza la Kiev că este un moment de răscruce pentru Ucraina, pentru regiune şi pentru şansele unei soluţii paşnice.

Dar ce şanse de succes are noua ofensivă diplomatică europeană? Dacă se privește la antecedente, puţine, dovadă fiind activitatea diplomatică intensă din vară, care a dus la semnarea acordului de încetare a luptelor din estul Ucrainei, semnat la Minsk, în septembrie anul trecut. Acord care a rămas literă moartă cu excepţia unor prevederi legate de mai multe schimburi de prizonieri.

Cele mai multe speranţe sunt legate de prezenţa cancelarei germane Merkel: este considerată unul din puţini politicieni occidentali care poate influenţa deciziile preşedintelui rus Vladimir Putin. S-a implicat activ şi direct în negocierile cu Moscova şi Kiev în ultimele luni, dar până acum a refuzat cu încăpăţânare să participe la orice întâlnire la nivel înalt legată de Ucraina, care nu va duce, garantat, şi la un rezultat. De ce şi-a schimbat aparent acum strategia? Este întrebarea la care s-ar putea să existe un răspuns vineri, după discuţiile de la Moscova.

Evident este că în acest moment şi Statele Unite şi Uniunea Europeană măresc presiunile asupra Rusiei. Într-un aparent joc diplomatic de-a „poliţistul bun şi rău”, Statele Unite au luat rolul „poliţistului rău”, din perspectiva Kremlinului, desigur.

La Kiev, secretarul de stat american John Kerry a declarat că „în scurt timp” preşedintele Barack Obama va decide dacă totuși să acorde Ucrainei sprijinul militar pe care îl cere atât de insistent.

Liderii europeni resping ideea de a înarma Ucraina şi mizează încă pe diplomaţie şi pe nou plan de pace.

Între timp, la Bruxelles, miniştrii apărării din ţările NATO tocmai au aprobat crearea noii forţe de reacţie rapidă, care va fi activă în ţările de la extremitatea estică a Alianţei. Înfiinţarea acestei forţe fusese decisă încă în toamna trecută, la summitul NATO de la Cardiff, din Marea Britanie.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG