Linkuri accesibilitate

Dorin Drăguțanu: „rezerva valutară nu este sac fără fund”


Protest organizat de socialiști în fața BNM la Chișinău

Protest organizat de socialiști în fața BNM la Chișinău

Conferința de presă a guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei.

În ultimele 12 luni, leul moldovenesc s-a depreciat cu peste 45% faţă de dolar şi cu 13 % faţă de euro, în nişte condiţii în care analiştii afirmă că nu ar exista o explicaţie raţională pentru o chiar atât de mare depreciere. Prăbuşirea rapidă a monedei naţionale nu place aproape nimănui, aşa că toată lumea caută vinovaţii, iar prima la îndemână e fireşte Banca Naţională. Confruntat cu un val de critici la adresa sa, pornind de la cea că nu vinde valută din rezerva de stat ca să stabilizeze leul până la cea că a contribuit chiar la căderea leului punând, prin creditarea Băncii de Economii cu 4 miliarde de lei, presiune pe masa monetară, guvernatorul BNM Dorin Drăguţanu a convocat astăzi o conferinţă de presă. Cum a justificat guvernatorul acţiunile BNM şi ce se poate întâmpla mai departe cu leul?

De la începutul acestui an, Banca Națională a vândut pe piața valutară internă peste 140 de milioane de dolari, după ce anul trecut mai vânduse vreo 420 de milioane, a comunicat astăzi guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, ca răspuns la criticile formulate de unii experţi care îi reproşează lipsă de acţiuni eficiente de stabilizare a leului.

Dorin Drăguțanu în studioul Europei Libere la Chișinău

Dorin Drăguțanu în studioul Europei Libere la Chișinău

„Prin aceste vânzări am evitat nişte oscilaţii mult mai mari. Imaginaţi-vă ce era dacă nu vindeam? Dar rezerva valutară nu este sac fără fund”, se justifică guvernatorul. Scopul Băncii Naționale este asigurarea funcționării normale a pieței valutare, explică totodată el, și nu lupta cu factorii fundamentali exteriori care influențează evoluția cursului valutei naționale.

Banca Națională a acordat la finele anului trecut un credit de urgenţă în valoare totală de 4 miliarde de lei, echivalent cu 3,5 la sută din PIB, pentru trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, asupra cărora a instituit administrare specială. Si astfel a generat un val de critici din partea celor care cred că BNM a produs un exces de lichidităţi, or masa monetară abundentă ar fi subminat valoarea leului.

Guvernatorul Dorin Drăguțanu

Guvernatorul Dorin Drăguțanu

În replică, guvernatorul spune că deprecierea leului nu e legată în vreun fel de această decizie a BNM, extrem de necesară deoarece problemele celor trei bănci ar fi putut intoxica întregul sistem bancar moldovenesc.

Care sunt totuşi previziunile referitoare la rata de schimb? Deocamdată, lucrurile rămân în ceaţă: „Ceea ce pot eu să spun e că economia începe să se adapteze la noile condiţii.”

Dar cea mai gravă acuzaţie din ultima săptămâna vizează presupusa emisie neacoperită de 21 de miliarde de lei, sumă ce înseamnă o pătrime din PIB, cu scopul de a acoperi gaura creată în sistemul bancar de cele trei bănci aflate sub administrare specială.

Un comentariu pe Facebook al omului de afaceri Ion Sturza

Un comentariu pe Facebook al omului de afaceri Ion Sturza

Primul a vorbit în spaţiul public despre această ipotetică emisie fostul premier Ion Sturza. „Se pare că asistăm la o nouă megaaferă în sistemul bancar, ghidată de BNM. Hoţia şi incompetenţa ne costă miliarde de dolari”, scria Ion Sturza pe o reţea de socializare, urmare a unei analize pe care spunea că o făcuse punând cap la cap cele mai recente statistici de pe site-ul BNM.

Pe Ion Sturza l-au contrazis însă câţiva experţi foarte cunoscuți care au calificat drept greşită analiza şi mai ales concluzia fostului premier. Dar nici unul dintre ei nu a negat că în luna noiembrie pe piaţa financiar-bancară ar fi avut loc nişte tranzacţii extrem de suspecte care, în mod normal, ar fi trebuit să se afle în vizorul BNM şi pe care nimeni încă nu le poate explica.

Un exemplu îl constituie explozia de credite, volumul cărora în noiembrie ar fi crescut, aşa cum rezultă din rapoartele BNM, de şase ori faţă de un volum lunar obişnuit. Iată ce explicaţie a oferit astăzi pentru această situaţie guvernatorul în faţa jurnaliştilor:

„Pentru a desena credite, nu ai nevoie de lichiditate. A fost un titirez – o anumită suma care s-a rotit de mai multe bănci pentru a arăta un rulaj mai mare. Tot ce a fost făcut, a fost făcut pentru prezentarea unui rezultat mai bun la sfârșit de an, pentru că băncile au crezut că astfel ar putea evita administrarea specială”.

„Dar Banca Naţională nu a efectuat nici o emisie neacoperită, nici în 2014, nici în 2015,” dă asigurări guvernatorul BNM.

Veaceslav Negruţa în studioul Europei Libere la Chișinău

Veaceslav Negruţa în studioul Europei Libere la Chișinău

Anterior, şi fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a declarat că actualul curs al leului reprezintă efectul implicit al situaţiei de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, - bănci în care s-ar fi pompaţi bani mulţi din rezervele Băncii Naţionale.

Tranzacţiile cu efecte toxice de la cele trei bănci vor fi investigate de către o companie de detectivi financiari din SUA. Ancheta va dura patru săptămâni, perioadă în care experţii străini vor urmări, aşa cum a precizat astăzi guvernatorul, direcţia fluxurilor financiare, participanţii schemelor, precum şi vor propune strategii pe termen lung care să permită recuperarea pierderilor.

Între timp, o altă informaţie apărută mai întâi în presă şi confirmată ulterior de Procuratura generală i-a făcut pe mulţi să pună la îndoială randamentul viitoarei anchete: s-a adeverit că un automobil al BEM, plin cu acte importante, a ars într-o pădure din Ialoveni la sfârşitul lunii noiembrie, fără ca întâmplarea să fi fost făcută publică la momentul respectiv. Incidentul îi face acum pe mulţi să se întrebe ce va investiga compania americană, dacă probele documentare ar fi fost arse şi nu vor putea fi restabilite.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG