Linkuri accesibilitate

Un sat din Ungaria unde numărul locuitorilor ar fi ajuns mai mic decît cel al migranților


Migranți from Kosovo in Ásotthalom, Ungaria, la granița cu Serbia, 3 februarie 2015

Migranți from Kosovo in Ásotthalom, Ungaria, la granița cu Serbia, 3 februarie 2015

Primarul propune înălțarea unui „gard” de protecție.

Primarul unui sat din sudul Ungariei, țară din UE și spațiul Schengen, a propus ridicarea unui gard care să țină la distanță valul crescând de imigranți ilegali veniți de peste granița cu Serbia. Este vorba mai ales de kosovari.

Pădurile din jurul satului Ásotthalom au devenit foarte populare printre fugari, mai ales albanezi kosovari, care încearcă să ajungă prin Ungaria în alte țări europene, în frunte cu Germania, relatează agenția Reuters.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, primarul Laszlo Toroczkai a spus că guvernul de la Budapesta ar trebui să folosească fondurile primite de la UE ca să construiască un gard de-a lungul graniței. El spune că „mii” de „ilegali”, care nu sunt cetățeni ai UE, ajung zilnic în satul lui, și că au ajuns mai numeroși decât sătenii. Străinii depun la poliția din sat cereri de azil și sunt duși la un centru de procesare din orașul Szeged. Oficialii unguri spun că au primit anul acesta, într-o lună, 13.000 de cereri de azil, în vreme ce întreg anul trecut numărul a fost de 43.000.

Reuter scrie că valul de imigranți vine după relaxarea de către Belgrad a regulilor de călătorie, care le permit acum kosovarilor să ajungă la granița Uniunii Europene prin Serbia – dar și după un val de proteste de stradă care au demonstrat cât de nemulțumiți sunt kosovarii de stagnarea economică, de șomaj și corupție.

Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați a spus că în primele opt luni ale anului trecut au ajuns în Ungaria și au cerut azil cam 800 de kosovari, dar cifra a „explodat” la 21.000 între septembrie și decembrie.

Un oficial de la Ministerul Educației din Kosovo, Azem Guri, a spus că ministerul are date „alarmante” că 5200 de elevi au părăsit școlile și s-au mutat cu părinții în UE din septembrie până acum.

În ultimele zile în capitala kosovară Priștina au putut fi văzute autobuze care încarcă oameni și îi transportă noaptea spre Belgrad, capitala sârbă aflată la jumătatea distanței de granița cu Ungaria.

Un pasager pe nume Vilson Bequiri a spus corespondentului Reuters că de la Belgrad va lua alt autobuz până în orașul sârbesc di nordul țării Subotica. Acolo se va întâlni cu călăuza, care îl va duce pe el și pe prietenii lui contra-cost peste graniță în Ungaria. „Cu ajutorul lui Dumnezeu, mâine seară voi fi în Germania”, a spus Vilson.

Luni, 250 de imigranți ilegali din Kosovo au fost opriți de poliția ungară pe trenul dintre Budapesta și Viena.

Aproape toate cererile de azil sunt respinse, întrucât kosovarii nu pot demonstra că ar fugi de război sau persecuție. Dar depunerea cererii împiedică deportarea lor imediată – căci au dreptul să rămână până le sunt procesate solicitările. Între timp mulți profită de absența granițelor interne din spațiul Schengen și își croiesc drum mai departe, spre vest.

Biroul de imigrație al Ungariei spune că 40-50% din solicitanții de azil pleacă din țară în cel mult 24 de ore, alți 30-40% în 3 până la 10 zile.

Cei mai mulți speră să-și găsească în vest o slujbă în așa-numita economie tenebră, fără acte, bazându-se la început pe ajutorul rudelor sau prietenilor deja stabiliți în vest.

Între 700.000 și 800.000 de kosovari trăiesc și muncesc deja în Europa de Vest, mai ales în Elveția și Germania, o diasporă creată de exodul din anii conflictului armat cu Serbia și de cei 15 ani de stagnare economică ce au urmat.

Ministrul de interne din Kosovo, Skender Hyseni, s-a întâlnit miercuri cu ambasadorii din UE pentru a discuta problema fugarilor, făcând apel la Bruxelles să grăbească procesarea cererilor de azil pentru a-i descuraja pe solicitanții neîndreptățiți. Hyseni a dat vina mai ales pe călăuze, pe traficanții de oameni, spunând că ei profită de „nefericirea” kosovarilor.

Ministrul de interne din Kosovo, Skender Hyseni, s-a întâlnit miercuri cu ambasadorii din UE pentru a discuta problema fugarilor, făcând apel la Bruxelles să grăbească procesarea cererilor de azil pentru a-i descuraja pe solicitanții neîndreptățiți. Hyseni a dat vina mai ales pe călăuze, pe traficanții de oameni, spunând că ei profită de „nefericirea” kosovarilor.

Pe aceeași temă

XS
SM
MD
LG