Linkuri accesibilitate

Roman Chircă: „Absolut nimeni din guvernarea centrală nu are la nivelul operativ sarcina de a lua anumite măsuri anticriză”


Interviu cu directorului Institutului Economiei de Piaţă.

Este a doua oară când în urma anumitor cicluri electorale se întâmplă deprecieri masive și căderi semnificative ale economiei, pentru că are loc un război electoral”

O serie de analize realizate de experţi locali sau străini prognozează vremuri extrem de proaste sub aspect economic şi social pentru Republica Moldova în acest an, semnele de depresie deja ies în evidenţă. Intemperiile politice cu efecte demne de plâns asupra calităţii vieţii nu mai sunt o surpriză pentru nimeni. Pericolele ce pasc statul moldovenesc ar putea să se amestece într-un „cocktail perfect al dezastrului”, cum s-a exprima unul dintre experţi. Despre motivele şi temeinicia unor asemenea prorociri discutăm cu expertul Roman Chircă, directorului Institutului Economiei de Piaţă.

Europa Liberă: Dvs. aveţi dezavantajul de a vă întrista sau îngrijora mai mult, de vreme ce vedeţi lucrurile cu ochi de profesionist. O serie de analize realizate de experţi locali sau străini prognozează vremuri extrem de proaste sub aspect economic şi social pentru Republica Moldova. Cât de îngrijorătoare este situaţia din punctul Dvs. de vedere, pornind de la diversele studii de dată mai recentă care arată perspective aproape apocaliptice pentru economia Republicii Moldova în 2015?

Roman Chircă: „Sarcina unui expert este să transforme dezavantajul în avantaj. Dar într-adevăr datele sunt alarmante. Toate acestea au loc pe fundalul unor deprecieri a valutei naționale care nu au o explicație rațională, pentru că principalii indicatori de fundal sunt în parametri rezonabili care nu ar trebuie să aducă la acest lucru. Pe de altă parte, deja este a doua oară când în urma anumitor cicluri electorale se întâmplă deprecieri masive și căderi semnificative ale economiei, pentru că are loc un război electoral, iar ca și în orice război există și daune produse masive infrastructurii și populației civile. Este o situație paradoxală, avem indicatori de fundal de creștere - 4,7% pentru primele nouă luni ale anului 2014 a economiei - iar deprecierea valutei are loc înainte de recesiune. În mod normal deprecierea valutei naționale este un efect al unei crize economice. Aici, datorită unei crize sistemice de funcționare a băncii și a deciziilor Băncii Naționale, a sectorului bancar, a modului în care se gestionează situația în economie se pare că s-a produs această depreciere și este foarte greu să o ții în frâu. Mai mult ca atât, avem și situații când mai multe decizii ale Băncii Naționale nu sunt cunoscute public. Dacă a fost asanată Banca de Economii, în ce manieră a fost făcut acest lucru? Dacă a fost făcută o emisie suplimentară? Iarăși nu se cunoaște.”

Europa Liberă: Dar e firesc acest lucru, această lipsa de transparență?

Roman Chircă: „Absolut nu. Mai mult ca atât, ne aflăm în pragul unei situații economice dificilă pentru anul 2015 și se pare că nimeni nici nu anticipează o criză. Partidele care au ajuns în Parlament, liderii sunt preocupați mai mult de anumite partajări decât de discuții măcar, nemaivorbind despre un plan anticriză. Pentru că este absolut evident că vom avea o scădere drastică a

Este absolut clar că vom avea o micșorare a exporturilor către Federația Rusă și chiar în relațiile comerciale cu Ucraina, lucru care influențează și creează premize pentru o descreștere economică.

​remitențelor provenite din Federația Rusă. Este absolut clar că vom avea o micșorare a exporturilor către Federația Rusă și chiar în relațiile comerciale cu Ucraina, lucru care influențează și creează premize pentru o descreștere economică. Mai mult ca atât, suntem în pragul unui fenomen foarte grav economic care se numește „stagflație”. Stagflația este un fenomen de recesiune economică pe fundalul unei inflații masive. Avem o scumpire largă a prețurilor, avem o situație de panică, atât pe piața valutară, cât și în economie în anticiparea unei inflații mari. Iar despre acest lucru chiar nu se discută la niciun nivel guvernamental, parlamentar sau de alte cercuri de influență, excepții făcând doar micile misiuni care atenționează acest lucru sau studii care mai recent s-au făcut. Banca Europeană a fost foarte atentă și a prognozat o creștere zero pentru anul 2015 - este o poziție mai degrabă politică corectă decât o previziune exactă, pentru că o recesiune economică în anul 2015 este una iminentă.”

Europa Liberă: Pornind de la aceste studii de care vorbiți și Dvs., iată că un studiu a fost realizat de Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN). Un grup de business cunoscut Nenad Pacek au făcut o listă întreagă de pericole ce ar putea răni grav economia şi, în consecinţă, viaţa cetăţenilor. Republica Moldova se va pomeni în faţă cu un „cocktail perfect al dezastrului”, cum s-a exprimat aproape metaforic unul dintre experți. Dvs. ce pericole credeţi – din cele enumerate – ar fi cele mai devastatoare pentru Republica Moldova?

Roman Chircă: „Prima care spuneam este reducerea remitenților, deoarece Republica Moldova este o țară profund dependentă de mijloacele care se transmit de conaționalii noștri de peste hotare. Mai mult ca atât, creșterea economică este volumul de servicii și produse comercializate timp de un an. În statele cu o economie stabilă este vorba despre producerea și comercializarea acestor produse și servicii, este vorba despre importul de astfel de servicii, ceea ce înseamnă că dacă vor fi mai puțini bani care vor veni către Republica Moldova, asta ar însemna că vom avea mai puține tranzacții de vânzare-cumpărarea. Iar ținând cont de faptul că Republica Moldova în mare parte importă, și nu produce, asta pune riscul unei scăderi abrupte a economiei. Scăderea abruptă înseamnă nu fluctuații la nivel de 1%-2%, dar scăderi masive cum am avut în anul 2009 de circa 8%, 9%, 10%, 15%. Asta ar însemna imediat reducerea încasărilor bugetare la un nivel foarte semnificativ, iar noi avem peste un milion de cetățeni care depind direct sau indirect de nivelul de încasări bugetare. Mai avem încă 19% din comerțul nostru exterior legat de Federația Rusă, diminuarea acestuia va contribui suplimentar la diminuarea economiei naționale, ceea ce ar însemna o prăbușire abruptă, drastică. Și, din păcate, acest lucru va favoriza exodul populației cetățenilor către alte state, lucru care este benefic pentru anumite cercuri de influență. Pentru că, stimulând moldovenii să plece peste hotare, aceștia contribuie în disperarea lor la acumularea anumitor mijloace, iar atunci când majoritatea centrelor comerciale, majoritatea importurilor sunt controlate, duc la îmbogățirea a unui strat foarte subțire de influență din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Remitenţele în scădere dramatică; instabilitatea valutară, deficitul comercial tot mai mare, politicianismul care omoară coerenţa pro-europeană, fragilitatea sistemului bancar etc – toate, în fond dl Chircă, au fost de anticipat şi de contracarat oarecum prin anumite măsuri. De ce nu s-au luat aceste măsuri? Remitenţele, de pildă. Cine ar fi putut crede în continuare că acestea ar fi veşnice în volumul lor de până acum sau sunt chestiuni în care trebuie să accepți cu resemnare fatal venirea problemelor?

Roman Chircă: „Eu am impresia că există o percepere falsă a faptului că remitențele și modul în care funcționează modelul economic moldovenesc poate continua la nesfârșit. Exact în astfel de situație s-a pomenit și Federația Rusă, care spre deosebire de Republica Moldova, își formează principalele încasări din vânzările de petrol și gaz. Şi acolo la nivel de elite era o percepere că prețurile de peste 100 dolari pentru un baril ar putea dura la nesfârșit. Și noi, și Federația Rusă, spre deosebire de Belarus și Ucraina, am fost tot timpul alintați și am avut un surplus de valută în economia națională. Federația Rusă s-a ciocnit grav de faptul că a scăzut prețul la baril și consecințele urmează. În Republica Moldova nimeni nici nu conștientizează că fenomenul remitenților, dacă nu se termină, se poate diminua semnificativ, iar acțiuni de prevenire pot fi

Dispariția remitenților imediat ar trebui să se includă anumite sisteme de protecție care derivă din reforme. Noi nu am efectuat aceste reforme.

​luate, inclusiv printr-o politică monetară a Băncii Naționale coerentă, responsabilă, transparentă și orientată spre stabilizare. În dispariția remitenților imediat ar trebui să se includă anumite sisteme de protecție care derivă din reforme. Noi nu am efectuat aceste reforme. Nu s-a plantat nimic în economie care să dea roade în următorii ani. Mai mult ca atât, despre reforme se discută ca despre un fenomen în viitor în contextul integrării europene. Mai mulți lideri în campaniile electorale au declarat că vor face reforme sub presiunea Bruxelles-ului, dar în lipsa acestora, în acest moment suntem expuși ca niciodată unor riscuri majore de recesiune economică. Și, cum spuneam anterior, nu există niciun plan anticriză. Se pare că absolut nimeni din guvernarea centrală și locală și oricare altă reprezentanță statală nici măcar nu are la nivelul operativ sarcina de a lua anumite măsuri anticriză. Reformele sunt amânate pentru perioada post coaliție, post formarea guvernamentală, lucru care este puțin motivant pentru elita politică moldovenească, pentru că au în față patru ani de zile și ne-au alintat cu atenția în campania electorală, iar acum vor un răgaz și să revină cu fața spre electorat mai aproape de următoarea campanie.”

Europa Liberă: Criza însă nu-și permite niciun răgaz. O prognoză bine întocmită ar putea înseamnă deseori un bun şi eficient mod de pregătirea autorităţilor şi populaţiei menite să diminueze suferinţele pricinuite de vremea proastă din economie. Guvernul care este inexistent, autorităţile în general ce ar avea de făcut în regim de urgenţă pentru a trece cu mai puţine pagube peste perioada inevitabil proastă și care ar proteja un pic mai mult cetățenii?

Roman Chircă: „Desigur. Primul ar fi un plan anticriză care ar cuprinde o politică bugetară fiscală, dar și măsuri de redresare a finanțelor publice. Doi - un regim de urgență de creare a unui sistem de funcționare a băncilor în regim de revenire la normalitate cu perspectivă de reformare substanțială a acestui

Bănuiesc că R. Moldova va pierde acest statut de țară cu rezultate remarcabile în procesul integrării europene, pentru că ceea ce urmează cred că ne va îndepărta cu adevărat de ceea ce înseamnă UE.

sector. Iar trei - ar fi niște măsuri de reforme care să schimbe cardinal situația. Iar ceea ce se propune pe meniul guvernamental sunt miniștri care sunt mai degrabă apți și buni pentru o funcționalitate pentru o perioadă stabilă, în sensul moldovenesc de aflux masiv de valută și de perioadă distantă de cicluri electorale în care nu este necesar nicio reformatare esențial semnificativă a economiei. Deci, într-un regim plutitor. Și asta este un fapt de îngrijorare. Şi bănuiesc că Republica Moldova va pierde acest statut de țară cu rezultate remarcabile în procesul integrării europene, pentru că ceea ce urmează cred că ne va îndepărta cu adevărat de ceea ce înseamnă Uniunea Europeană.”

XS
SM
MD
LG