Linkuri accesibilitate

Abia ieşiţi din alegerile parlamentare, echipe de activişti ai formațiunilor politice au şi prins a colinda satele în căutarea posibililor candidaţi pentru scrutinul local din vara.

Cu câteva luni înainte de alegerile generale locale, unii primari de oraşe şi sate au început să fie curtaţi de politicienii de la centru. Interesul este unul reciproc, spun aleşii locali, întrucât şi primarii au învăţat în ultimii ani să pună condiţii.

Abia ieşiţi din alegerile parlamentare, echipe de activişti ai formațiunilor politice au şi prins a colinda satele în căutarea posibililor candidaţi pentru scrutinul local din vara. Deocamdată, sunt doar niște tatonări, urmând ca adevărata campanie de recrutare politică să înceapă primăvara, spune Anatolie Vântu, primar în satul Boşcana, raionul Criuleni.

„Primarii întotdeauna sunt curtaţi, fie de partidele care sunt la guvernare, fie de partidele care sunt recent înfiinţate. Întotdeauna administraţiile publice locale se doresc a fi înregimentate în moşia, în solda unui partid. Este aşa un proces politic, care este contradictoriu, dar el există. Evident că în primul rând sunt interesaţi să aibă mai mulţi aderenţi în teritoriu partidele care sunt la guvernare”.

Anatolie Vântu a fost ales pe listele unui partid extraparlamentar şi zice că a primit deja câteva oferte. Una dintre aceste solicitări i-a fost adusă la cunoştinţă într-un birou dintr-un minister de la Chişinău, spune primarul, evitând indiciile concrete. El descrie cum încep aceste recrutări din partea celor aflaţi la putere:

„Când mă duc eu ca să negociez un grant pentru un anumit proiect la mine în localitate, omul de la minister, care e delegat de un cutare partid, pe lângă „Bună ziua”, te întreabă din ce partid eşti şi dacă nu vrei să vii cu noi. Şi-apoi sunete în zile de sâmbătă dacă nu vrei să vii la frigărui cu dânşii, că poate îţi măresc suma…”

Primarul de la Boşcana spune că are şi el câteva condiţii: fiind un promotor al integrării europene, nu va adera niciodată la partide de extremă stângă; de asemenea vrea să obţină susţinere, care înseamnă atât alocări de la bugetul de stat atunci când va câştiga proiecte sau granturi, dar şi „apărarea în faţa abuzului organelor de control”.

Primarul oraşului Ungheni Alexandru Ambros reprezintă un partid aflat la putere. Poate, din această cauză reprezentanții altor partide nu îi dau târcoale. El povesteşte că a fost edil în diferite situaţii, cea mai complicată perioadă fiind anii 2007-2009, când formaţiunea care l-a susţinut se afla în opoziţie. Trecut prin ciur şi dârmon, primarul din Ungheni spune că ştie cum e să lucrezi când uşile de la ministere sunt ferecate.

„Ne-am descurcat şi atunci. Cred că depinde de competenţele, abilităţile, capacităţile celui care stă în fruntea administrației publice locale de a putea discuta şi de a căuta soluţii. Odată găsită soluţia se găseşte şi finanţarea. Nu lipsa de resurse financiare este principalul impediment în dezvoltarea localităţilor noastre, cel mai important impediment este insuficienţa de proiecte fezabile”.

Dar cât de acceptabil este traseismul în mediul primarilor? L-am întrebat pe Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale:

„Din păcate, modul de repartizare a resurselor la noi este construit aşa că aici trebuie să treci de orice moralitate şi să încerci cu orice mijloace posibile să aduci nişte resurse în teritoriu, ca să poţi să faci ceva şi să demonstrezi cetăţenilor că eşti capabil ceva să faci. De ce există acest fenomen şi negocierile care se poartă? Aici anume o reprezintă problema aceasta nerezolvată. Ştim foarte bine că caracterul politic şi subiectiv aici domină.”

Expertul speră că implementarea noii formule de finanţare a primăriilor, intrată în vigoare la 1 ianuarie, şi punerea în aplicare a strategiei de descentralizare va subţia din baza pentru traseismul politic. Însă până la adoptarea tuturor legilor ce va face ireversibilă descentralizare loialitatea politică va continua să fie o marfă sezonieră.

XS
SM
MD
LG