Linkuri accesibilitate

Nu am nimic împotriva cerşetorilor şi boschetarilor, dar am impresia că o cafenea care vrea să seducă ar trebui să aibă altceva în jurul ei.

Trec deseori pe lîngă o cafenea cochetă de la Botanica de jos. O cafenea destul de simpatică, cu un meniu bogat, o cafenea care în zilele de weekend găzduieşte cete de nuntaşi petrecăreţi. Toate bune şi frumoase pînă aici.

Mai departe însă o să mărturisesc că eu unul nu m-aş încumeta să chefuiesc în cafeneaua aceea. Îmi repugnă peisajul din jurul localului. El mă respinge şi mă face circumspect. Cafeneaua aceea e flancată de două blocuri hruşcioviste cenuşii şi slute, cu anexe penibile. Drumul din faţa cafenelei e garnisit cu chiştoace şi flegme dubioase, acolo se întorloacă cîini vagabonzi sau se plimbă cerşetori. În spatele cafenelei se adună deseori boschetarii pentru a sta la taclale. Nu am nimic împotriva cerşetorilor şi boschetarilor, dar am impresia că o cafenea care vrea să seducă ar trebui să aibă altceva în jurul ei.

Cafeneaua despre care vorbesc e înfiptă în mizerie. Degeaba e frumoasă înăuntru, dacă spaţiul din jur e dezolant. Contextul îţi provoacă gînduri sumbre: cît de curată e bucătăria localului dacă de pereţii lui îşi şterg blana murdară cîinii vagabonzi?

Mă gîndesc că patronul, înainte să înceapă construcţia, ar fi trebuit să aleagă un loc mai adecvat. Se pare că nu a putut sau nu a vrut şi şi-a înfipt cafeneaua într-un fief al murdăriei. Şi nici prea mari eforturi de a amenaja locul din jur nu face. Dar aşteaptă clienţi mulţi şi generoşi. Important e să vină kapika!

XS
SM
MD
LG