Linkuri accesibilitate

Interviu cu Sorina Macrinici, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice din Chişinău.

Instituţia judecătorului de instrucţie are nevoie să fie regândită şi perfecţionată, după reforma în care a intrat în 2012. Este concluzia generală a unui studiu realizat de Centrul de Resurse Juridice. Ce propune exact această organizaţie neguvernamentală şi ce efecte, benefice justiţiei, pot avea recomandările făcute de ea? Un interviu cu una din autoarele studiului, Sorina Macrinici, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice de la Chişinău.

Europa Liberă: Aşadar, Centrul de Resurse Juridice a elaborat un raport referitor la „Reforma instituţiei judecătorului de instrucţie în Republica Moldova” – e şi titlul acestei cercetări. Dvs. sunteţi co-autoarea acestui studiu. Pentru început, ca să asigurăm înţelegerea tuturor celor care ne ascultă a temei respective, cine sunt judecătorii de instrucţie şi care sunt atribuţiile lor?

Sorina Macrinici: „Judecătorii de instrucție au fost creați în anul 2003, prin adoptarea noului Cod de Procedura Penală, și ei au fost gândiți de la bun început ca o categorie separată de judecători. Existau criterii specifice de numire în funcție care erau diferite pentru ceilalți judecători. Au fost gândite patruzeci și patru de funcții atunci, în anul 2003, de judecători de instrucție în toate judecătoriile din țară din prima instanță.”

Europa Liberă: Cu ce trebuiau să se ocupe ei?

Sorina Macrinici: „Judecătorii de instrucție, de fapt, urmăresc în ce mod procurorii și ofițerii de urmărire penală respectă drepturile omului la faza urmăririi penale. Prin urmare, atribuțiile lor sunt deosebit de importante. Spre exemplu, ei autorizează interceptările convorbirilor telefonice sau examinează demersurile de arest și de prelungire a arestării preventive - prin urmare ei urmăresc în ce mod viața privată a unei persoane poate să permită o imixtiune din partea Procurorului.”

Europa Liberă: În anul 2003 a fost creată această instituție, iar în anul 2009, la 7 aprilie, tot această instituție s-a descalificat într-un mod incredibil pentru mulți. Acest studiu are vreo legătură cu ceea ce s-a întâmplat la 7 aprilie, că anume judecătorii de instrucție sunt cei care au mers prin comisariate să judece tinerii atunci?

Sorina Macrinici: „Da, din păcate atunci, în aprilie 2009, judecătorii de instrucție au fost cei care s-au deplasat în comisariatele de poliție contrar oricăror reguli. Din păcate, activitatea a câtorva, cinci judecători de instrucție dacă țin minte bine, a pus o pată destul de mare pe activitatea tuturor judecătorilor de instrucție.

Dar ceea ce am făcut noi a fost faptul că noi am examinat datele statistice și am văzut că, de fapt, acești judecători de instrucție, fiind în mare parte foști procurori și foști ofiţeri de urmărire penală, aveau o viziune foarte favorabilă acuzării pentru că atunci, în anul 2009, când ei au fost angajați, niciun judecător nu a candidat la această funcție.”

Europa Liberă: Deci, mai degrabă inerția și legătura cu vechile profesii au avut întâietate?

Sorina Macrinici: „Exact. Din acest motiv în anul 2012 a fost gândită o reformă a acestei instituții, pentru a-i trece pe toți acești judecători de instrucție în corpul general de judecători, pentru a-i integra în judecătorii de drept comun, iar noii judecătorii de instrucție să fie numiți pentru un mandat limitat din rândul judecătorilor de drept comun.”

Europa Liberă: Însuşi titlul studiului este de fapt o sugestie că trebuie realizată o reformă în acest sens sau că o reformă realizată mai puţin inspirat trebuie analizată şi rectificată oarecum, nu?

Sorina Macrinici: „Exact. Și noi de fapt ceea ce am făcut este că am monitorizat modul în care au fost, pe de o parte, reconfirmați judecătorii de instrucție și cum sunt numiți acum noii judecători de instrucție. Ceea ce noi am observat este că prima parte a reformei de evaluare a foștilor judecători de instrucție și de trecere a acestora în corpul general de judecători practic a luat sfârșit. Există doar doi judecători care deocamdată nu au depus aceste cereri de reconfirmare şi ei mai au termen potrivit legii până la 31 august 2015. Dar acum putem să vorbim despre o finalizare deja a primei proceduri. Ceea ce considerăm noi acum mai important este, de fapt, modul în care sunt numiți noii judecători de instrucție, iar legea prevede ca aceștia sunt membri a CSM, adică Consiliul Superior al Magistraturii, pe un termen nelimitat, de până la trei ani. Aceasta permite rotația noilor judecători de instrucție, schimbarea lor, venirea lor dintr-un mediu în care aplicarea standardelor drepturilor omului este mai înaltă decât ceea ce făceau anterior judecătorii de instrucție. Iar noi ne-am propus să vedem modul în care CSM își exercita aceste atribuții și surprinderea cea mai mare a fost că majoritatea covârșitoare a noilor judecători de instrucție numiți acum de CSM sunt de fapt foștii jucătorii de instrucție. Deci douăzeci și cinci din treizeci de judecători de instrucție care au fost reconfirmați sunt numiți din nou în aceleași funcții.”

Europa Liberă: Prin urmare se insistă asupra revizuirii regulamentului privind procedura și condițiile de numire a judecătorilor de instrucție, dacă înțeleg bine. Ce ar trebui să însemne această revizuire? De ce judecătorii de instrucţiune ar trebui numiţi pentru un mandat fix, de trei ani, cu interdicţia de a-şi exercita atribuţiile două mandate consecutiv?

Sorina Macrinici: „Ceea ce a propus Centrul de Resurse Juridice este de a rupe undeva lanțul acesta de numire în continuare a foștilor judecători de instrucție. Și aceasta s-ar putea face prin instituirea unei interdicții a numirii acestora timp de circa trei ani de zile, pentru ca aceștia să continuei să fie judecători de drept comun, să examineze dosare ordinare, să se integreze cu adevărat în corpul general de judecători, iar timp de acești trei ani de zile să fie numiți alți judecători de instrucţie decât cei care au fost anterior. Astfel s-ar da posibilitatea într-adevăr a ruperii acestui lanț vicios. Noi mai propunem ca într-adevăr să existe un mandat fix de trei ani şi să renunțăm la formula actuală de mandat de până la trei ani. Deoarece ceea ce am observat noi este că termenele mandatelor variază între două luni și trei ani, ceea ce în practică duce la foarte multe dificultăți. Judecătorii de instrucție sunt cei care examinează majoritatea materialelor confidențiale, de exemplu, interceptarea convorbirilor telefonice are loc într-o ședință închisă, confidențială, toate documentele sunt prezentate în judecătorie în plicuri sigilate, nimeni nu are acces la această informație, există proceduri speciale de înregistrare secrete, proceduri speciale de arhivare a celor documente. În contact cu aceste documente confidențiale intră și alți lucrători ai judecătoriei, cum ar fi grefierul și asistentul judiciar al judecătorului. În cazul în care termenul este prea scurt, ulterior acest judecător de instrucție, dacă este judecător de drept comun, nu mai poate examina acel dosar penal în fond. Termenele prea scurte în judecătoriile mici unde sunt puțini judecători duc la incompatibilitatea pe viitor a acestora.”

Europa Liberă: Și de ce ar trebuie să existe o interdicție pentru două mandate consecutive?

Sorina Macrinici: „Pentru că noi ne-am gândit că termenul de șase ani este un termen destul lung în care persoana iarăși poate să rămână în aceiași funcție și să se închisteze într-o anumită viziune pro acuzatorială, o poziție care este prea favorabilă acuzării. Dacă ulterior, peste trei ani de zile, toți foștii judecători de instrucție revin în aceste funcții și vor avea iarăși un mandat de șase ani, iarăși revenim la situația trecută.”

Europa Liberă: Cum la modul practic s-ar putea realiza această sugestie a Centrului, altfel spus cine trebuie să impună acest lucru și cum poate fi convins să o facă÷

Sorina Macrinici: „Principala instituție care poate realiza aceste reforme este Consiliul Superior al Magistraturii, deoarece Consiliul are cele mai largi atribuții acum de numire a judecătorilor de instrucție. Consiliul îi numește potrivit unui Regulament adoptat de către acesta. Iar procedura poate fi modificată prin modificare regulamentului. De aceea noi insistăm pe lângă CSM pentru ca acesta să-și modifice regulamentul.”

Europa Liberă: Termenul redus acordat judecătorului pentru luarea unei decizii, o altă problemă... Cine, de fapt, stabileşte un termen considerat potrivit pentru judecători alocat luării unei decizii?

Sorina Macrinici: „Acest termen este indicat expres în Codul de Procedura Penală. Și aceste termene sunt obligatorii de fapt și sunt gândite pentru respectarea anumitor standarde de protecție a drepturilor omului. Și aceasta este încă una din problemele pe care noi le-am sesizat. În cazul în care judecătorii de instrucție sunt numiți prin cadrul judecătorilor ordinari, aceștia nu primesc o instruire adecvată pentru a deveni judecători de instrucție, iar diferența este destul de mare, deoarece ei în interior nu au examinat astfel de dosare și termenele sunt într-adevăr destul de scurte - de până la câteva ore. Acesta într-adevăr este o problemă mare și noi ne-am gândit că ar fi fost recomandabil ca CSM să numească acești judecători din timp, până ei să-și preia atribuțiile - de exemplu cu trei luni înainte - timp în care acești judecători pot trece cursuri de instruire la Institutul Național al Justiție, pe de o parte. Pe de altă parte sarcina lor obișnuită de judecător să fie redusă, pentru că programul automat care le repartizează dosarele, repartizează până în ultima zi în care ei lucrează ca judecători ordinari și acest lucru împiedică foarte mult examinarea dosarelor urgente de câteva ore, atunci când ei au stabilite din timp ședințe pentru dosarele lor deja repartizate civile, penale etc.”

Europa Liberă: Din punctul de vedere al timpului oferit pentru o decizie, cum se regăsesc judecătorii moldoveni în contextul european, de exemplu? Sunt mai confortabili? Mai constrânşi de cronometru?

Sorina Macrinici :„De fapt, noi în acest studiu am analizat și sarcina de muncă a judecătorilor de instrucție. Și concluzia principală a fost că există câteva judecătorii din țară care sunt suprasolicitate. Aceste sunt judecătoriile din Chișinău și Bălți şi sunt șase la număr. Mai sunt șase judecătorii în care sarcina pentru un judecător de instrucție, iar în restul judecătoriilor sarcina este mult mai mică. Prin urmare, ceea ce noi am propus a fost și regândirea modului în care judecătorii de instrucție primesc și alte categorii de dosare pentru a le examina. Aceste calcule sunt niște calcule foarte complicate care sunt făcute după niște modele matematice realizate de un expert internațional. Aceste au fost puse la dispoziția Consiliului Superior al Magistraturii, iar Consiliul acum poate să vadă toate aceste cifre și date și să repartizeze numărul de judecători de instrucție din țară în așa fel încât fiecare să aibă o sarcină echitabilă.”

XS
SM
MD
LG