Linkuri accesibilitate

- A urmat... apoi...

- ...Apocalipsa?

- Nu chiar... Mai degrabă APOGEUL... deputăţiei mele. Dar şi un pic de... apo-ca-lipsă...

- Intrigaaant... Să auzim...

- Scurt: în noaptea de 2 spre 3 martie 1992, în preziua cînd nou născuta REPUBLICĂ MOLDOVA urma să devină membru a Naţiunilor Unite, imperialismul rus, prin separatiştii de la Tiraspol, declanşează război la Nistru, care...

- Realmente, a fost un război pentru Independenţă.

- Exact... Iar în aprilie demarează mişcarea pentru ieşirea Bisericii din Moldova din subordinea Patriarhiei Ruse, acest cui al lui Pepelea, care mai dăinuie şi astăzi...

- A pornit de la conflictul din Bălţi, când faimosul Marchel l-a atacat pe episcopul Petru Păduraru...

- Anume despre implicarea mea în acest caz-eveniment vroiam să relatez câteva lucruri...

- Importante?

- Nu ştiu cât de..., dar pentru subiectul în cauză par a fi...

- Adică?

- Cum, după încheierea ostilităţilor, în locul guvernului Muravschi veni cel al agrocomunistului Sangheli, iar acesta refuză să înregistreze în mod oficial Mitropolia Basarabiei, un grup de clerici şi mireni, în frunte cu Episcopul Petru Păduraru, decide să meargă la Bucureşti, la Patriarhia Română, pentru a...

- Ai mers şi dumneata?

- Am. Aşa a vrut destinul, ca să fiu şi eu printre acei... soli... Alături de alţi doi colegi de parlament: istoricul Ion Buga şi lingvistul Valentin Mândâcanu...

- Voi, trei...

- Din grup făceau parte doi foşti deputaţi din fostul Congres al Popoarelor al fostului URSS: Petru Buburuz şi Grigore Vieru...

- Foşti-fost-fost?

- Pentru că evenimentul a avut loc pe 19 decembrie 1992, când... baba URSS decedase deja oficial...

- Iar dta cum ai nimerit în acel grup?

- Eram, precum ştii, lider al fracţiunii...

- Da, lider... Dar un deputat contestat de alegători, scos în prăjină în faţa întregii republici...

- Aici vroiam să ajung... Exact în zilele acelea din ajunul Crăciunului eram chemat de adversarii mei din circumscripţie... Chemat, cum s-ar zice, la COVOR...

- Pentru... a ţi se pune capul pe... butuc?

- Lucru despre care am aflat mai târziu... Acum, despre acea călătorie la Bucureşti...

- Zi-i.

- Am plecat cu două autoturisme... Cu saci plini de cereri ale enoriaşilor din teritoriu pentru a renaşte Mitropoilia Basarabiei, asasinată de ruşi... Eu în maşina la al cărei volan se afla părintele Ioan Ciuntu, coleg de parlament... Un adevărat AS! Am pornit la drum, de la Biserica Sfânta Teodora de la Sihla, la ora 7 seara, iar la 4 dimineaţă eram la Bucureşti, la Patriarhie!

- Performanţă...

- Nu dispunem măcar de câteva ore de... relaxare şi are loc şedinţa Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Preafericitul Patriarh Teoctist, la care sunt prezenţi toţi mitropoliţii ţării, printre care îi reîntâlnim cu mult drag pe basarabenii Antonie Plămădeală şi Nestor Vornicescu, dar şi pe viitorul Patriarh Daniel...

- Ai asistat la istorica Reactivare a Mitropoliei Basarabiei...

- Am semnat şi noi, cei trei delegaţi mireni, acel Act: Ion Buga, Valentin Mândâcanu şi eu...

- A fost şi...

- Da, se afla la Bucureşti şi Ion Ungureanu, pe atunci, se pare, încă ministru al culturii şi cultelor...

- Alte detalii, mai lumeşti, pe care ţi le aminteşti?

- Doar cîteva. Cum eram de pe drum, obosit rău, în timp ce se desfăşura ceremonialul, m-a copleșit ... un somn de piatră... Deodată simt un... ghiont: „Vladimire, sforăi!” Era Grigore, care mă trezi...

- Vieru!

- Cu acel memorabil prilej Patriarhia ne-a acordat ca distincţie celor trei neclerici CRUCEA PATRIARHIEI ROMÂNE PENTRU MIRENI...

- Şi ?

- Cum eram ameţit de drum şi nesomn, am băgat-o în buzunar, în loc să mi-o prind la piept...

- Şi?

- Mă vede jovialul şi mucalitul Nestor Vornicescu (ne cunoşteam de mai nainte!) şi unde mă întreabă ştrengăreşte: „Vladimire, un’ ţi-i... ZNACIOCUL?”

- Ăsta umor!

- Aşa era sfinţia sa, Domnul să-l odihnească! Iar la prânzul oferit de Preafericitul Patriarh Teoctist, la trapeza Patriarhiei, am servit bucate de post, nelipsită fiind şi mămăliguţa adusă de bucătărese pe fundurele de scândură... Am făcut, bineînţeles, şi o poză, pentru amintire, care, însă, a ajuns la mine abia peste ani, graţie bunăvoinţei colegului Ion Buga...

- Amintiri, amintiri...

- Stai, că nu-i totul.

- Mai ai ?

- Una urâtă de tot!

- Nu dzâ!

- Revenit acasă, la Chişinău, am fost, ca să zic aşa, terorizat mult timp de... HOŢI!

- Care: hoţi?

- Din cei ce se bagă în casele oamenilor, atunci când aceştia lipsesc de acasă...

- S-au băgat şi la dta? Ce căutau?

- Îi interesa, în primul rând, lucruri legate de acel eveniment, cu Mitropolia... Că la plecare Patriarhia, afară de numita distincţie, ne-a oferit şi un document, prin care era confirmat faptul participării noastre, a celor trei deputaţi mireni, la Actul Reactivării Mitropoliei Basarabiei...

- Şi?

- A dispărut în mod enigmatic din raftul bibliotecii, unde l-am pus...

- Şi nu l-ai mai găsit?

- Întocmai cum mi-au dispărut, pe parcursul deceniilor, şi alte texte şi documente... Au dispărut fără urme...

- Nu cumva vrei să spui că... despre acesta ai aflat... ceva?

- Exact! Nu trec decît câteva luni la mijloc, şi într-o publicaţie chişinăuiană, poate chiar în „Moldova Suverană”, apare un articol pe două pagini, cu un titlu sfidător: „Despre aşa zisa Mitropolie a Basarabiei”, în care era amintit şi numele meu, ca al unuia care am participat la respectivul eveniment...

- Ai citit cu ochii dumitale?

- Am văzut textul peste umărul celui care mi l-a arătat (profesorul de matematici de la Universitatea de Stat, Valeriu Muşinschi), în timp ce călătoream spre Iaşi, eu cu treburi de-ale mele, dânsul ca să ţină cursul de specialitate la „Universitatea A.I. Cuza”...

- Deci, nu?..

- N-am vrut să iau în mână asemenea... scârboşenie ca să-mi spurc vederea!

- Dar... autorul? Măcar cunoşti cine semna?

- Atunci, prin martie 1993, cine putea fi decât faimosul V. S.!

- V.S.? Nu dzâI

- Iaca, dzâc! Peste ani am căutat să recuperez ticălosul text, am cerut bibliotecarlor i să-l caute şi...

- L-au găsit?

- Nâc! O fi fost sustras numărul respectiv... Totuşi, trebuie că este pe undeva... Dar...

- Ce dar?

- Vreau să închei aceste sumare note-amintiri cu un moment grav, dacă nu chiar... şocant.

- Şocant? Nu dzâ!

- Care ar veni să semnifice, chiar dacă oarecum simbolic, finalul aventurii, ca să nu zic al carierei mele de... DEPUTAT.

- Zi-i!

- După acel eveniment cu reactivarea Mitropoliei Basarabiei, mai fiind, din inerţie, deputat, am avut un caz când am intervenit pentru graţierea unui minor, fiul unui tată din circumscripţia mea... Şi acel tată mi-a mărturisit următoarele: pe când eram eu chemat în faţa alegătorilor, preotul paroh de la biserica respectivă, în predica lui, m-a făcut, cum se zice, cu ou şi oţet, ca pe un antihrist... Pe mine, dar şi pe părintele Paul Mihail, care mai era pe atunci în viaţă şi s-a pronunţat în favoarea reactivării Mitropoliei Basarabiei...

- Interesant...

- Dar nu numai aste mi le-a adus la cunoştinţă acel tată al minorului.

- Mai... ce?

- A zis aşa: „Bine că nu aţi venit atunci... la noi... Că... v-ar fi... BĂTUT CU PIETRE”...

28 ianuarie 2015

P.S. De unde rezultă că... s-a îndurat bunul Dumnezeu de mine şi a rânduit ca anume atunci să fac acea călătorie nocturnă care... m-a ferit de... răfuiala ce mi se... pregătise...

XS
SM
MD
LG