Linkuri accesibilitate

Administraţia de la Tiraspol spune că a ajuns în incapacitate de a mai plăti la timp salariile bugetarilor.

Bun găsit, stimați ascultători, la o nouă ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. La microfon Radu Benea. Din sumarul ediţiei:

Administraţia de la Tiraspol spune că a ajuns în incapacitate de a mai plăti la timp salariile bugetarilor. Opinii de experţi şi locuitori de rând din regiunea transnistreană. Ce i-ar putea aduce Moldovei un eventual guvern minoritar? Şi… proiectul internaţional KamArt din Transnistria marchează a 10-a aniversare printr-o expoziţie inedită.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Executivul de la Tiraspol a anunțat că, în urma scăderii substanțiale a încasărilor la buget, administrația transnistreană este în incapacitatea de a mai plăti la timp salariile bugetarilor. La data de 20 ianuarie în bugetul regiunii au intrat venituri de patru ori mai mici față de anul trecut, iar încasările în urma activității comerciale externe au scăzut de 13 ori. Anunțul a fost făcut marți la o şedinţă dedicată situației social-economice şi convocată de liderul de la Tiraspol Evghenii Șevciuk.

La Chişinău, două din cele trei formaţiuni pro-europene din Parlament au decis să formeze un guvern minoritar. Partidul Liberal-Democrat şi Partidul Democrat au anunţat că sunt gata să-şi asume „răspunderea guvernării”, dar fără Partidul Liberal pe care l-au învinuit că ar fi blocat negocierile de refacere a alianţei de guvernare pro-europene. Liberalii au respins criticile și au spus că PLDM și PDM sunt hotărâte să guverneze cu comuniștii. PCRM a declarat în ultima vreme că nu va intra în vreo alianță cu „pro-europenii”, dar ar putea sprijini o guvernare a acestora, în anumite condiții, legate mai ales de respectarea „neutralității și suveranității” Moldovei. După anunţul de vineri al PLDM şi PD, fracţiunile lor din Parlament au votat, împreună cu deputaţii comunişti, conducerea noului legislativ moldovean, ales în data 30 noiembrie. Preşedinte al Parlamentului a devenit democratul Andrian Candu, iar vicepreşedinţi – câte un reprezentant al liberal-democraţilor şi comuniştilor. PLDM a anunţat că-l va propune drept candidat la şefia guvernului pe actualul premier Iurie Leancă, însă comuniştii au spus că nu vor sprijini această candidatură.

Curtea de Apel Chișinău l-­a condamnat pe fostul ministru de interne Gheorghe Papuc la patru ani de închisoare cu executare pentru neglijență în serviciu în tulburările din aprilie 2009 de la Chișinău, soldate cu moartea unui tânăr. Fostul comisar al poliției Chișinăului, Vladimir Botnari, a fost condamnat și el la doi ani de închisoare, dar cu suspendare. Între timp, presa a relatat că oamenii legii vor să-l aresteze pe Papuc, dar nu dau de el. Papuc a fost condamnat luni, dar abia marți Curtea de Apel a dat ordin să fie arestat.

Duma de stat de la Moscova a ratificat un acord dintre Rusia și regiunea separatistă georgiană Abhazia, despre care guvernul de la Tbilisi spune că este nul și fără valoare. Camera inferioară a Parlamentului rus a votat cu 441 de voturi „pentru” și unul împotrivă controversatul tratat semnat de președintele Vladimir Putin și liderul de facto al Abhaziei la Soci în noiembrie. Acordul pune forțele rusești și abhaze sub o comandă comună, și prevede înființarea de patrule mixte la frontiere și la granițele teritoriale. Giorgi Volski, liderul grupului parlamentar al alianței Visul Georgian, aflată la guvernare, a afirmat că acordul nu are valoare juridică, complică situația internațională a Moscovei, iar ratificarea lui este un pas spre anexarea de către Rusia a unor porțiuni din teritoriul georgian. Ministrul de externe adjunct al Rusiei Grigori Karasin a afirmat că politicienii georgieni trebuie „să se obișnuiască nu noua realitate politică” din regiune.

***

Europa Liberă: Criza economică şi bugetară din regiunea transnistreană continuă să se adâncească. După ce pensionarilor le-a fost redus în jumătate suplimentul de 100 de ruble, iar plata adaosului rusesc de 15 dolari a fost suspendată, recent, administraţia lui Evgheni Şevciuk a anunţat că nu mai este în stare să achite integral salariile bugetarilor. Relatează, Lina Grâu:

De la începutul anului, pensionarii transnistreni au aflat că nu vor primi, cel puțin o perioadă, suplimentul rusesc la pensii, în valoare de 15 dolari, și că suplimentul pe care îl primeau din partea administrației transnistrene, în valoare de 100 de ruble, a fost redus în jumătate.

Liderul de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, explica recent că această reducere a fost necesară pentru a evita o criză și mai mare, cum ar fi neplata salariilor și pensiilor.

Se pare însă că măsurile administrației nu au avut efectul scontat, pentru că executivul de la Tiraspol a anunțat că, în urma scăderilor dramatice a încasărilor, este în incapacitatea de a mai plăti la timp salariile bugetarilor. La data de 20 ianuarie în bugetul regiunii au intrat venituri de patru ori mai mici decât anul trecut, iar veniturile în urma activității comerciale externe au scăzut de 13 ori.

Potrivit site-ului oficial al departamentului de finanțe, dar și a relatărilor presei de la Tiraspol, situația social-economică a Transnistriei a fost discutată săptămâna trecută în cadrul unei ședințe convocate de șeful administrației transnistrene, Evghenii Șevciuk, la care au participat șeful și membrii executivului regiunii. În cadrul ședinței, șefa finanțelor, Elena Ghirjul, a declarat că încasările, la data de 20 ianuarie, sunt de patru ori mai mici decât la aceeași dată a anului trecut. Acestea constituie în jur de 16 milioane ruble transnistrene, față de 60 milioane ruble, câte intraseră în buget anul trecut la aceeași dată.

Elena Ghirjul: „Acest nivel al încasărilor nu ne permite să onorăm la timp obligațiile și în acest moment deja am compromis graficul de achitare a salariilor. Plățile care țin de bugetul republican vor fi acoperite, dar ceva mai târziu. Factorul care a determinat această scădere este reducerea comerțului extern”.

Întârzieri la achitarea salariilor au fost deja înregistrate în raioanele Slobozia, Grigoriopol, Dubăsari și Camenca. Doar raionul Râbnița, unde sunt mai multe întreprinderi mari, inclusiv uzina metalurgică, reușește să acopere plățile salariale din bugetul local.

În cadrul ședinței s-a menționat de asemenea că situația instabilă de pe piețele externe, scăderea cererii pentru produsele transnistrene, precum și devalorizarea rublei rusești, a leului moldovenesc și a hrivnei ucrainene au avut un impact negativ asupra activității economice externe a agenților economici din regiune. Motiv pentru care de la începutul anului în bugetul local au intrat de 13 ori mai puține încasări din acest gen de activitate decât anul trecut, adică 3,3 milioane ruble, față de aproape 45 milioane ruble încasate anul trecut.

Având în vedere situația critică a încasărilor bugetare, șeful administrației, Evghenii Șevciuk, a anunțat intenția de a împrumuta 100 milioane dolari pentru acoperirea deficitului fondului de pensii, fără a preciza de unde intenționează să ceară acest împrumut. Având în vedere statutul nerecunoscut al regiunii transnistrene, până acum Tiraspolul primea împrumuturi doar din partea Federației Ruse, care în prezent se confruntă și ea cu probleme economice grave.

În cadrul unei alte ședințe convocate de Evghenii Șevciuk pe marginea situației din sectorul industrial, șefa așa-numitului minister al dezvoltării economice, Alevtina Slincenko, a menționat că au scăzut considerabil volumele de producție în industriile ușoară și alimentară, în cea electrotehnică și în construcția de mașini. „Sunt întreprinderi îndreptate către export. Începând cu aprilie 2014 situația externă a început să influențeze scăderea producției în aceste domenii și ulterior și a plăților la buget”, a spus Alevtina Slincenko. Potrivit ei, principalele probleme în comerțul extern țin de situația din Ucraina, dar și deprecierea hrivnei și a rublei rusești.

Executivul regiunii transnistrene va pregăti în perioada următoare un program de măsuri suplimentare pentru stabilizarea economiei. Vor fi elaborate măsuri de urgență pentru susținerea afacerilor mari, mijlocii și mici, a unor sectoare ale economiei și a agriculturii. Documentul ar urma să intre în examinarea organului executiv al Transnistriei în primele zile ale lunii februarie.

***

Europa Liberă a încercat să afle opinia mai multor locuitori de rând din regiunea transnistreană despre reducerea plăţilor pentru pensionari şi cum se va răsfrânge asupra lor înjumătățirea suplimentului la pensii şi suspendarea adaosului rusesc:

- Очень трудно. Трудно - вот и весь ответ.

- Что правительство задумало – то и сделает. Захотел – снял. Не спрашивал в Верховном совете, снял 215 рублей российские и свои 50. А дальше – что захочет, то и сделает. Что, первый год, что ли? Все время так. Всю жизнь выживаем. Что, не видите? Идем лечиться, а ноги еле несут.

- А что мы можем, старые люди, думать? Если экономят – значит, надо им, что делать? Потерпим.

- Я самый богатый пенсионер. Ну, так получается по всему…

- Я считаю, что без нас не может обойтись молодежь. Стыдно, позор. Мы когда-то работали, большие деньги перечисляли в налоги, очень большие деньги перечисляли. Работали, не думали. И дети их учились, и родители их за эти деньги… А сейчас… Раз так надо – пусть забирают. Я считаю, правительству можно сказать: пусть они еще раз взвесят, подумают десять раз и один раз отрежут.

- Нам тогда придется асфальт грызть. Потому что у нас другого источника нет – коммунальные заплатим и все. И куда дальше? На асфальт? Или идти по мусоркам, как ходят некоторые?

- Я гипертоник. На лекарства уходит у меня, вот я недавно курс лечения прошла уколов – сколько, 30 уколов? – и у меня ушло 400 рублей, хорошо, что еще уколы бесплатно делают…

- Российские 165 и от Шевчука 50 рублей, 215 урезали. Если мы что-то скажем, все равно не будет по-нашему. Там начальники решают или люди? Ну, я знаю, что решает все правительство, Посмотрим, что дальше будет. Некоторые говорят, что будут давать потом, кто говорит, что не будут… Тяжело. Потому что мы и за лечение платим.

- Ощущение неприятное, конечно, ожидания тоже неприятные, хотелось бы, чтобы было все хорошо и нормально, но куда денешься от этого? Решения мы никак не предложим, если мы даже предлагали бы решения, кто к нам будет прислушиваться? К нам никто не будет прислушиваться.

Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

***

Europa Liberă: Despre cauzele agravării crizei economice şi bugetare şi ce impact au acestea asupra locuitorilor de rând, corespondenta noastră Lina Grâu a stat de vorbă cu analistul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko:

Serghei Melnicenko: Potrivit datelor oficiale care au fost făcute publice, iar monitorizarea se face o dată la 10 zile, încasările la buget, în primul rând din cauza activității comerciale externe, au scăzut de patru ori. Desigur că se poate explica parțial acest fenomen prin tendințele sezoniere, dar acest argument nu prea rezistă, pentru că datele sunt comparate cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cauza obiectivă care explică scăderea încasărilor este agravarea tendințelor negative care au început să se manifeste încă în luna septembrie și care au legătură cu limitările din comerțul extern. De exemplu, din cauza situației social-economice și politice instabile din Ucraina a scăzut cererea pentru propusele din Transnistria, iar partenerii din Ucraina devin inapți de plată, motiv pentru care au fost întrerupte o serie de contracte.

Al doilea factor negativ este deprecierea valutei rusești, ceea ce face dezavantajos din punct de vedere economic comerțul pe piața Rusiei. Piața Rusiei și așa absorbea doar a cincea parte a exporturilor transnistrene. În ultimii ani tendința a fost de scădere și a variat între 26 și 18 la sută. Și bineînțeles că întreprinderilor le este greu. De exemplu, uzina Electromaș, care livra motoare cu grad sporit de securitate pentru astfel de companii mari rusești precum Gazprom și Rosnefti, a avut în mod special de suferit. Aceste întreprinderi sunt în situația fie de a aștepta stabilizarea valutei rusești și scăderea cursului rublei, fie de a căuta alte piețe de desfacere.

Și se pare că s-a ajuns într-o situație în care Transnistria s-a pomenit, economic, ca între ciocan și nicovală – pe de o parte politic tinde către Rusia, dar piețele cele mai importante de desfacere sunt țările europene. Și rezultă că 2015 este ultimul an în care vor mai fi în vigoare preferințele în relațiile cu agenții economici transnistreni. Iar businessul transnistrean va trebui, așa sau altfel, să se decidă încotro să o ia.

Europa Liberă: Cum influențează această situație incertă starea bugetului și viața oamenilor din Transnistria?

Serghei Melnicenko: Incertitudinile din mediul de afaceri, bineînțeles, ricoșează asupra situației bugetare și, respectiv, a capacității statului de a-și îndeplini obligațiile sociale pe care le are față de cetățeni. Bineînțeles că, atunci când în buget nu intră suficienți bani, sunt examinate diferite variante de reducere a cheltuielilor.

Începutul anului în Transnistria a fost marcat de faptul că suplimentul lunar la pensii din bugetul transnistrean care constituia 100 de ruble a fost, prin decretul lui Evghenii Șevciuk, redus la jumătate, în calitate de mecanism temporar. Prin decretul sau, președintele a impus un veto asupra articolului respectiv din legea bugetului, însă deputații intenționează, la ședința plenară din 28 ianuarie, să depășească acest veto și să readucă suplimentul la pensii la valoarea anterioară. Dar oricum situația rămâne în continuare incertă, pentru că Evghenii Șevciuk ar putea să nu semneze legea pe care o va adopta Sovietul suprem.

Plus la asta, încă nu au venit banii pe care îi oferea Federația Rusă în calitate de ajutor umanitar pensionarilor din Transnistria. De asemenea, pentru pensionari a fost introdusă o taxă de o rublă pentru călătoria în transportul public, călătorie care până acum era gratuită. Și a mai crescut considerabil – în unele cazuri s-au dublat, în altele s-au majorat de până la nouă ori – tarifele la serviciile medicale cu plată. Tot din ianuarie vor crește tarifele pentru întreținerea fondului locativ, iar primele facturi majorate vor începe să vină în februarie. Nu este vorba despre căldură, curent sau plata pentru apa consumată, aici tarifele au rămas la nivelul anului 2014, ci doar despre taxa pentru întreținerea fondului locativ.

Europa Liberă: În aceste condiții, cum vedeți Dvs. evoluând lucrurile pe parcursul anului? Se vor opri tendințele de creștere a prețurilor și tarifelor, sau asistăm doar la începutul procesului de scumpire a vieții?

Serghei Melnicenko: Desigur că putem să ne consolăm cu ideea că e un fenomen sezonier, dar e greu de făcut un pronostic acum. Bineînțeles că proprietarii de întreprinderi și administratorii, colectivele, nu vor sta cu mâinile în sân și vor căuta careva căi de ieșire din această situația, măcar pentru a nu scădea volumele de producție, pentru că la mijloc este venitul lor, dar sunt și oamenii, care trebuie asigurați cu locuri de muncă și venit. Același interes îl are și statul, pentru că salariații plătesc impozitul pe venit, care constituie o bună parte din bugetele locale.

În urma acestor probleme bugetare, transnistrenii au fost deja preîntâmpinați că pot apărea rețineri la achitarea salariilor, mai ales în așa-numitele raioane subvenționate, cele agricole. Deocamdată ministerul finanțelor respectă graficul de achitare a pensiilor, dar deja sunt rețineri în ceea ce privește salariile bugetarilor.

Europa Liberă: În condițiile crizei bugetare, pe de o parte veniturile transnistrenilor fie scad, fie întârzie, pe de altă parte cresc tarifele și prețurile. Care este situația oamenilor din regiune? Au aceștia careva perne de siguranță, să le zic așa, niște rezerve pentru supraviețuire, care să le permită să depășească perioada complicată care va urma?

Serghei Melnicenko: Potențialul și rezerva ține deocamdată de menținerea administrativă a cursului rublei transnistrene. Al doilea factor este inflația extrem de joasă – potrivit datelor pe anul trecut, aceasta a fost în jur de un procent și, într-adevăr, noi, populația, nu am simțit o creștere a prețurilor până acum. Rezerva mai ține și de așa-numitul cont special pentru gaze, unde se adună plățile pentru gazele consumate și pe care noi, teoretic, ar trebui să le trimitem în Rusia, dar nu facem lucrul acesta și folosim banii pentru necesitățile Fondului de pensii. În rest, nu prea mai sunt variante, decât să se mizeze pe contribuabili și pe agenții economici. Doar aceștia pot crea venitul pe care apoi statul îl va distribui conform obligațiilor sale sociale.

Europa Liberă: Presa specula că una dintre variantele examinate la Tiraspol ar fi și contractarea unui credit de 100 milioane dolari pentru acoperirea Fondului de pensii.

Serghei Melnicenko: Nu pot confirma această informație, mai ales că noi nu am primit niciun fel de semnale oficiale din Rusia măcar pentru continuarea programului umanitar privind acordarea suplimentului de 15 dolari la pensii. De obicei, vicepremierul rus Dmitrii Rogozin mai scria pe Twitter cu diverse ocazii pe acest subiect, dar acum nu este niciun fel de informație și nu se știe dacă va fi sau nu reluat acest proiect. De fapt, Transnistria nici nu-și face speranțe prea mari legate de acest proiect pentru că înțelege că Rusia în acest moment are și ea multe probleme – Crimeea, ajutorul umanitar pentru estul Ucrainei, sancțiunile economice, deprecierea rublei...

Singurul lucru pe care Rusia îi confirmă prin intermediul reprezentanților săi este că va continua construcția obiectelor de menire socială din Transnistria. Lucrurile în acest domeniu se mișcă, a fost dat în exploatare complexul grădiniță-liceu de limbă moldovenească, foarte bine dotat după toate cerințele moderne. Și toate aceste lucrări au fost finanțate de partea rusă.

Toate echipamentele și dotările sunt aduse din Rusia. Există dificultăți cu transportarea acestora prin Ucraina, dar înțelegând totuși că este vorba despre un transport umanitar Ucraina permite trecerea acestor încărcături pe teritoriul său. Estimativ, vor fi aduse în total 60 de camioane de mare tonaj cu echipamente pentru aceste obiecte de menire socială. 20 dintre acestea deja au venit înainte de Revelion.

Și iată că o astfel de prezență invizibilă a Rusiei îi inspiră într-o anumită măsură pe transnistreni și îi ajută să nu se panicheze. Dar dacă situația va dura prea mult, cred că va fi de așteptat o creștere a ritmurilor migrației de muncă.

Europa Liberă: Ați menționat faptul că o mare parte din exporturile transnistrene merg pe piețele UE. Din 1 ianuarie 2016 vor intra în vigoare noile sta ndarde impuse de Acordul de Asociere, la care va trebui să se alinieze și Transnistria, dacă va dori să păstreze piața europeană. Credeți că Tiraspolul, care a declarat că se orientează către Rusia, va accepta noile reguli?

Serghei Melnicenko: Acum, stările de spirit sunt de așa natură încât se pare că întreprinderile transnistrene, Transnistria în general, va trebui să accepte aceste prevederi, pentru că este evident că UE nu va accepta semnarea unui acord separat cu Transnistria și nu va trata agenții economici din Transnistria ca pe niște entități separate, în afara Republicii Moldova. Dar va fi un proces complicat și dificil, pentru că într-o anumită etapă europenii propun deschiderea aici a unor birouri la întreprinderi, care vor monitoriza procesul de producție, după standardele care să corespundă mai că nu legislației Republicii Moldova. Dar trebuie să se înțeleagă că astfel economia ar intra deja prea mult în sfera politică.

Deci, este o chestiune complicată și pentru soluționarea acesteia a mai rămas practic un an. Eu nu aș exclude nici varianta ca UE să prelungească cu Republica Moldova relațiile preferențiale de dinaintea semnării Acordului de Asociere.

Europa Liberă: Opinia analistului economic de la Tiraspol Serghei Melnicenko, într-un interviu realizat de Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Despre activitatea guvernului transnistrean şi ultimele decizii nepopulare ale acestuia, Europa Liberă a stat de vorbă şi cu deputatul de opoziţie în Sovietul suprem Anatoli Dirun. Nu doar restanţele la salarii şi reducerea suplimentelor la pensii au fost veştile proaste ale începutului de an, a ţinut să precizeze deputatul, dar şi multe alte decizii ale administraţiei, cum ar fi scumpirea de câteva ori a serviciilor medicale, majorarea taxelor de studii la universitatea de stat, eliminarea preferinţelor de călătorie în transportul public pentru pensionari şi altor categorii sociale vulnerabile. Tot aici s-ar putea include ultima majorare a tarifelor pentru fondul de locuințe şi interdicţia la importul automobilelor mai vechi de 10 ani. Toate acestea, consideră Anatoli Dirun, au produs în avalanşă care a făcut să crească şi mai mult tensiunile sociale în Transnistria.

Anatoli Dirun

Anatoli Dirun

Anatoli Dirun: „O atare situaţie privind finanțele a devenit o normă. Lipsa de transparenţă a acţiunilor conducerii republicii în ce priveşte planificarea bugetară, cheltuielile şi controlul asupra lor a devenit una din cauzele apariției acestor rezultate. De exemplu, pe de o parte, toţi cetăţenii văd că în ţară există bani – se repară drumuri, se cumpără brazi noi de Anul Nou, sunt iluminate clădirile - totul se face pe bani lichizi. Pe de altă parte, se zice că întreprinderile nu au bani ca să transfere şi să achite salariile. Şi atunci nu prea văd unde-i logica.

În al doilea rând, e vorba de utilizarea banilor conform altor scopuri decât cele anunţate. Este o problemă veche, pe care o abordăm, referitoare la fondul de stabilizare: cum au fost extrași banii din sumele achitate pentru gazele naturale, încotro au fost îndreptați şi dacă o atare situaţie continuă până în ziua de astăzi.

Al treilea aspect rezidă în faptul că o situaţie de criză apare atunci când se prăbușește o anumită ordine a lucrurilor. Pe un fundal de stabilitate, să spunem aşa, se pot face anumite mașinații. Dar când situaţia se schimbă, toate mașinațiile ies la iveală şi devine limpede că totul e cusut cu aţă albă. Iar situaţia s-a schimbat: şi în Ucraina, şi în Moldova, şi la noi cu întreprinderile exportatoare”.

Anatoli Dirun a amintit că au mai fost în trecut situaţii tensionate în privinţa plăţii salariilor, însă administraţia transnistreană a găsit tot timpul mijloacele necesare, apelând la anumite scheme şi apoi reuşind să stingă datoriile faţă de bugetari.

Anatoli Dirun: „De ce nu s-a întâmplat acest lucru în acest an? Este un mare semn de întrebare. De ce rezervele pe care statul le are nu au fost utilizate pentru a-şi onora o parte din angajamentele sociale faţă de pensionari şi bugetari? Iarăşi, e o întrebare. Şi, desigur, totul se suprapune pe politica proastă, ineficientă în domeniul administrării întreprinderilor industriale: sunt majorate tarifele, impozitele, activitatea antreprenorială e la zero, puterea de cumpărare scade”.

De aici şi apare efectul negativ complex care provoacă nemulţumirea oamenilor, consideră deputatul în Sovietul suprem de la Tiraspol, Anatoli Dirun.

***

Europa Liberă: La Chişinău, au eşuat încercările de a reedita o nouă guvernare a partidelor pro-europene care au acces în Parlament după alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Partidul Democrat şi Partidul Liberal-Democrat au decis să-şi asume răspunderea pentru un guvern minoritar - fără participarea liberalilor, în ciuda avertismentelor făcute de experţi, dar şi de partenerii occidentali ai Republicii Moldova cum că o asemenea alegere ar implica mai multe riscuri. Cele două formaţiuni au fost ajutate de Partidul Comuniştilor ca să aleagă conducerea Parlamentului şi tot comuniştii se presupune că ar urma să le acorde sprijin pentru instalarea guvernului minoritar PD-PLDM. Tamara Grejdeanu a cules câteva reacţii, după votul de vineri.

Analistul Ion Tăbârţă de la centrul Politicon atrage atenţia că alianţa dintre liberal-democraţi şi democraţi, fiind una minoritară, va avea nevoie de voturile unui alt grup parlamentar:

„În campanie nimeni nu vorbea despre un guvern minoritar. Dacă vorbim din punct de vedere tehnic, acum nu avem o guvernare cu participarea comuniştilor. Cele două partide îşi asumă răspunderea pentru actul guvernării. Ele vor fi susţinute în parlament de către comunişti. La sigur, în schimb, comuniştii vor primi anumite funcţii de control, cum se numesc ele. Comuniştii pur şi simplu îşi dau votul în Parlament, mai departe guvernul îşi va avea activitatea sa, iar activitatea parlamentară va decurge după altă regulă, orice proiect de lege, orice decizie va fi negociată.”

Urmărind procesul de constituire a coaliţiei de guvernare, observatorii de la Chişinău au atras atenţia politicienilor ​în repetate rânduri​ că un guvern minoritar este unul slab, întrucât nu poate miza pe un sprijin politic constant. Comentatorul Vitali Andrievschi spune că este riscant să se mizeze pe această formulă de guvernare, în condiţiile în care s-au adunat mai multe probleme ce aşteaptă rezolvare:

„Sunt probleme de ordin social-economic în interiorul ţării, criza economică cu care se confruntă Rusia şi care influenţează Republica Moldova, sunt şi deficienţe la capitolul exporturilor spre ţările Uniunii Europene, - spune expertul. - S-au adunat o mulţime de probleme, atât pe plan intern, cât şi extern. Războiul din Ucraina vecină, nu are cum să nu afecteze Republica Moldova, întrucât schimburile comerciale cu Ucraina sunt destul de importante. Anume aceste subiecte, - crede Vitalie Andrievschi, - ar trebui să îi preocupe acum pe politicieni, însă ei sunt mai degrabă axaţi pe funcţii, fără a spune oamenilor de ce persoana pe care o propun ar fi cea mai potrivită pentru o anume poziţie.”

Şi editorialistul Petru Bogatu este de părere că Republica Moldova este expusă pericolului ce vine dinspre Est. Acesta observă că în pofida declaraţiilor oficialilor de la Kremlin că Rusia îşi doreşte pace în estul Ucrainei, acţiunile militare s-au intensificat:

„Lucrurile s-au agravat şi dincolo de Ucraina, acest pericol îl simt statele din fostul bloc comunist, ţările baltice, de exemplu. Au fost lansate şi planuri de apărare a populaţiei, în cazul în care ţările lor vor deveni ţinta unei agresiuni ruse. Iar la noi zic că este o totală inconștiență pe care o dovedesc politicienii noştri. Acum, acesta este testul, deci europenizarea efectivă a Republicii Moldova. Lucrul acesta este cu atât mai important cu cât pericolul extern este enorm”, mai spune analistul politic de la Chişinău Petru Bogatu.

***

Europa Liberă: Revenim la actualitatea din regiunea transnistreană, unde vinerea trecută s-a produs un eveniment cultural de anvergură cu ecouri în provincie. La Casa de cultură din satul Suclea, raionul Slobozia, s-a deschis o expoziţie de artă, care include tablouri şi sculpturi ale unor artişti transnistreni şi din străinătate, participanţi la simpozionul internaţional de creaţie KamArt. Iuri Salko, cel care a lansat idea şi este organizatorul taberelor de creaţie KamArt, salutând publicul, a povestit şi despre cum a prins viaţă acest proiect:

„Oamenii de cultură şi de creaţie din Asociaţia Internaţională MARKIS de la Moscova şi Societatea culturală ucraineană Taras Şevcenko din Camenca s-a unit acum 10 ani pentru a-i invita aici, în Transnistria noastră dragă, pictori de

Iuri Salko (dreapta) şi Dmitri Kohanski

Iuri Salko (dreapta) şi Dmitri Kohanski

renume din diferite ţări pentru a le arăta frumusețile plaiului nostru, frumusețea oamenilor noştri. Drept imbold a servit o întâmplare interesantă. Prietenii noştri din Camenca au găsit în arhive ziarul „Moldova socialistă”, din anul 1936, în care fusese publicat un articol despre faptul că la Sanatoriul Kostîşev au sosit un grup de pictori, academicieni şi profesori de renume, ca să facă portretele fruntașilor în muncă şi peisajele plaiului nostru. Această idee ne-a inspirat şi în anul 2005 am decis să reedităm întrunire a pictorilor şi i-am invitat pe prietenii noştri din diferite ţări”.

În acest an, proiectul KamArt va împlini 10 ani. Cu acest prilej aniversar, participanţii la proiect din diferite ţări au decis să colinde localităţile rurale ale

Transnistriei şi să-i prezinte publicului larg lucrările create în taberele artistice, într-o atmosferă de comuniune cu natura.

În fiecare an, proiectul se extinde, adunând tot mai mulţi participanţi – pictori, sculptori, meşteri în arta decorativă - batic, piele, faianţă, ceramică şi lemn. Lista ţărilor din care vin a crescut şi ea: Ucraina, Moldova, Rusia, Polonia.

Proiectul are şi un sfânt ocrotitor – Sfântul Luca tămăduitorul, care vindecă bolile sufletești şi trupești. Artiştii şi l-au ales drept protector anume pe Sfântul Luca pentru că de ziua sa, pe 31 octombrie, a şi început prima tabără de creaţie KamArt.

Printre realizările de un deceniu ale proiectului – o colecţie impresionantă de sculpturi sub cerul liber din 42 de exemplare.

Venită de la Moscova, preşedintele Asociaţiei internaţionale a lucrătorilor din cultură şi artă, Galina Galagan, a comparat membrii proiectului KamArt cu nişte pacificatori:

„Ştiţi, semănaţi foarte şi foarte mult cu pacificatorii. Militarii pacificatori stau de strajă, dar voi făuriţi pacea într-un mod deosebit, în felul vostru, şi foarte frumos! Şi educaţi oamenii, îi schimbaţi pe oameni din interior, ca ei să fie mai buni, mai umani, iar prin oameni se schimbă şi lumea. Să începeţi cu Doamne Ajută şi următoarea etapă, să mergeţi şi din oraş în oraş, cu bine şi cu pace!”

La lansarea expoziției au venit mulţi copii, care până atunci nu au văzut niciodată tablouri adevărate. După ce-a văzut lucrările, elevul din clasa a 4-a Vanea Barski ne-a spus că ar vrea şi el să creeze propriile pânze:

„Aş desena un tablou în culori de ulei, cu muniţii Carpaţi şi păduri”.

Expoziţia din Suclea a fost inaugurată cu sprijinul organizaţiei obşteşti «Семья» („Familia”). Conducătorul ei, Dmitri Kohanski a menţionat că arta poartă cu ea un început unificator:

„Iuri Ivanovici a venit în decembrie cu ideea organizării expoziţiei. Am susţinut acest proiect, doream să facem ceva interesant şi folositor pentru Suclea. Uitaţi-vă pe câţi a reuşit KamArt să-i unească: şi Rusia, şi Găgăuzia, şi Moldova. Dar priviţi ce se întâmplă acum în spaţiul post-sovietic – au loc evenimente care ne dezbină. Iar arta, inclusiv proiectul KamArt, ne uneşte”.

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG