Linkuri accesibilitate

În ce ţări au mers cele mai multe vinuri în 2014 şi cum au spart vinificatorii gheaţa?

Datele Biroului Naţional de Statistică pentru primele 11 luni ale anului trecut arată o uşoară creştere a exporturilor vinurilor moldoveneşti spre ţările UE, în comparaţie cu anul precedent. Asta în ciuda eliminării începând cu 1 ianuarie 2014 a cotelor la importul vinurilor din Moldova în ţările comunităţii europene. În ce ţări au mers cele mai multe vinuri şi cum au spart vinificatorii gheaţa, aflaţi din relatarea Valentinei Basiul.

În primul an în care li s-a oferit posibilitatea să exporte fără taxe vinuri în Uniunea Europeană antreprenorii moldoveni au ales state din fostul bloc socialist – Polonia, Cehia, România şi Slovacia – sau Ţările Baltice. În total, în ţările UE au fost livrate vinuri în valoare de 25 de milioane de dolari, ceea ce constituie a patra parte din valoarea totală a exporturilor din 11 luni ale lui 2014.

Cele mai multe vinuri au ajuns în Polonia, în valoare de circa 8 milioane de dolari, fiind urmată de Cehia (aproximativ 6,5 milioane de dolari) şi de România (circa 4 milioane de dolari). Vinuri în valoare de peste un milion de dolari au mai fost exportate în Slovacia, Lituania, Germania şi Letonia.

Directorul vinăriilor Purcari şi Bostavan, Victor Bostan, explică de ce primele livrări au ajuns anume în aceste ţări: „Pentru că este o cunoaştere mai bună a consumatorului: cine e Moldova, ce-i cu Moldova asta, unde e Moldova”.

Victor Bostan mai spune că pentru a cuceri o piaţă trebuie mai mulţi ani, mai ales că în unele ţări există vinuri consacrate produse de Franţa, Italia sau Spania, ţări cu tradiţie. În viziunea sa, în acest prim an s-au înregistrat doar mici succese, care mai curând ar fi nişte incursiuni de tatonare.

„Este un proces greu, lung, costisitor, care necesită şi muncă, şi calitate, şi multe altele. Urmează noi să promovăm cunoaşterea de brand, de ţară, de vinuri şi de fiecare vinărie în parte. Mai departe trebuie noi să explorăm”.

Director general al Combinatului de vinuri Cricova, Valentin Bodiul, recunoaşte că nu are motive de prea mare bucurie, dar afirmă că rezultatele anului 2014 sunt oricum încurajatoare. În timpul apropiat el are de gând să trimită echipa de marketing în ţările europene.

„Pieţele sunt pline. Noi luptăm, batem la uşă, scârţâie, se deschide puţin. Ne axăm mai mult pe Cehia, România, Polonia. Noi pur şi simplu nu avem altă ieşire. Ştiind că pe Rusia absolut nici nu discutăm, cu Ucraina sunt probleme enorm de mari. Deja ne-am reorientat şi e clar că punem sarcina anume de a mări volumele şi de a cuceri alte ţări”.

Valentin Bodiul speră că anul acesta vinul spumant de la Cricova să ajungă în mai multe ţări europene. De la 1 ianuarie urma să fie anulate taxele de import pentru spumante.

Vinificatorii cu care am vorbit au spus că în 2014 au tatonat terenul pentru a pătrunde în Germania, Marea Britanie sau chiar ţările scandinave. Anume aceste pieţe au potenţial, crede preşedintele Uniunii Oenologilor, Gheorghe Arpentin.

Expertul spune că toţi vinificatorii au încercat portiţa pe care a deschis-o Bruxelles-ul, nu tuturor însă le-a reuşit să stabilească contacte şi să facă livrări. Printre piedici ar fi imaginea proastă pe care o are Moldova şi nedorinţa vinificatorilor de a investi în markering şi promovare.

„Nu avem o bună imagine, trebuie să recunoaştem. Noi am lucrat cu pieţele din Rusia, Belarus, era la limita businessului normal. Şi acum trebuie timp ca fiecare să vadă cum lucrează, sunt de încredere, nu-s de încredere, produsul e repetabil. Sunt multe lucruri, care nu sunt aşa de simple. Şi desigur trebuie să alocăm mijloace mai serioase în promovarea vinurilor”.

Interlocutorii mei s-au arătat încrezuți de potenţialul care există pe piaţa UE, accentuând că altă cale nu există, Rusia le-a întors spatele, iar ucrainenilor nu le arde acum de vinuri. Marii dar şi micii producători ori cuceresc ţările europene, ori dau faliment.

XS
SM
MD
LG