Premierul Antonis Samaras al Greciei Antonis Samara și-a recunoscut înfrângerea, în numele formațiunii sale de centru-dreapta Noua Democrație, în fața stângii radicale reprezentată de Syriza, partidul lui Alexis Tsipras.
Cu 70 % din voturi deja numărate, Syriza are deja 149 de locuri din cele 300 ale parlamentului grec. Syriza depășește deocamdată 36% din voturi, depășind de departe Noua Democrație, cu 28%. Alte cinci partide, printre care neofasciștii din Khrisi Avghi (Zorii Auriți) și stânga To Potami (Fluviul) au depășit bara de 3% pentru a intra în parlament.
Din cele 300 de mandate, 238 sunt repartizate pe circumscripții; 12 sunt rezervate pentru personalități alese pe „liste de stat”, ceea ce ii scutește pe aceia de campanie; în final, partidul ajuns în frunte primește 50 de deputați suplimentari. Asta înseamnă că pentru a obține majoritatea absolută Syriza are nevoie de 35, 6% din totalul național al voturilor și de asemenea ca 12% din alegători să voteze pentru partide care nu trec de bara de 3% (socialiștii, am spus, ar putea fi preintre aceștia).
In cazul în care alegerile nu vor genera o majoritate absolută, președintele va oferi primului partid, Syriza posibilitatea de a forma un guvern de coaliție. Dacă acesta nu reușește intr-un anume număr de zile, ștacheta e trecută celui de-al doilea partid ND - Noua Democrație al actualului premier Antonis Samaras, de centru-dreapta), apoi celui de-al treilea, care de astă dată ar putea fi neofasciștii din Khrisi Avghi (Zorile Aurite), sau stânga lui To Potami (Fluviul). Partidul comunist KKE, cu scor greu de prevăzut, a anunțat deja că nu se va alia cu nimeni.
Dacă nici una din primele trei formațiuni nu reușește să formeze o coaliție, urmează noi alegeri. Peste 15 zile, Parlamentul ar trebui însă oricum să aleagă un nou președinte.
In caz de victorie, Tsipras a anunțat reforme imediate. Guvernul ar fi redus, Syriza prevede doar 10 ministere.
Din 2010 încoace, Grecia a avut de suportat măsurile de austeritate cele mai radicale, impuse de troika internațională (Fondul Monetar Internațional, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană).
Tot din 2010 incoace, creditorii au dat 260 miliarde Greciei, datoria țării rămânând de 300 miliarde de euro. Asta înseamnă că datoria se ridică la 175% din produsul intern brut (PIB), în vreme ce șomaj este de peste 25%, iar bogăția națională a fost redusă cu un sfert.
Syriza vrea să renegocieze datoria Greciei, ceea ce a fost anatema până acum pentru creditori, dar și pentru țări precum Germania. E limpede că o renegociere a datoriei Greciei ar fi urmată de indată de alte țări mediteraneene îndatorate, inclusiv de Franța.
