Linkuri accesibilitate

Cât îşi poate permite Moldova să cheltuie pentru apărare


Muzeul militar de la Chişinău

Muzeul militar de la Chişinău

Vecinele Moldovei își vor spori bugetele apărării. Cum va proceda Chișinăul?

Ucraina planifică să-şi majoreze anul acesta cheltuielile pentru apărare până la 3 % din Produsul Intern Brut, pe fundalul luptelor între forţele guvernamentale şi separatiştii pro-ruşi din estul ţării soldate cu peste 4700 de morţi în aproape 10 luni. Un plan de acţiuni aprobat de Rada Supremă permite ca aceste cheltuieli să crească la 5 % la nevoie. Pe fundalul crizei ucrainene, şi-au mărit sau au anunţat bugete mărite pentru apărare alte ţări din regiune. În România, partidele politice şi şeful statului au semnat o înţelegere să sporească cheltuielile militare până la 2 % din PIB, în 2017 şi să le menţină cel puţin la acest nivel cel puţin un deceniu. În aceste condiţii, ce face Republica Moldova?

Republica Moldova cheltuie pentru întreţinerea armatei 0,3 la sută din PIB, ceea ce ar însemna puţin peste 300 de milioane de lei. Banii, în mare parte, sunt repartizaţi pentru întreţinerea armatei şi asigurarea tehnico-materială a trupelor militare, nu şi pentru procurări de armament. În condiţiile în care ţara vecină România a decis săptămâna trecută creşterea bugetului pentru apărare până la o cota minima de 2 la sută din PIB, faţă de 1,3 la sută cât i s-a alocat în 2014, l-am întrebat pe Secretarul de Stat al Apărării din Republica Moldova, Aureliu Fondos, în ce măsură autorităţile moldovene se raportează la majorările operate de România, dar şi de vecinii estici:

„Sper tare mult că odată cu reluarea activităţii Guvernului Republicii Moldova, Parlamentului, aceste probleme de finanţare, de bugetare a domeniului de apărare naţională vor fi, nu aş spune revăzute, dar vor fi atât discutate, cât şi fundamentate cu un ajutor sporit, anticipez. Cu referinţă la Ministerul Apărării, da, într-adevăr, noi suntem destul de modest finanţaţi la acest capitol, totodată noi ne dăm bine seama care este situaţia economică din ţară. Rămâne la mijloc arta de a convinge de care vor da dovadă reprezentanţii Ministerului Apărării.”

Săptămâna trecută, după întrevederea cu preşedintele român Klaus Iohannis, Secretarul general al Alianţei Nord Atlantice, Jens Stoltenberg a spus că mărirea cheltuielilor de apărare este necesară din pricina evoluţiilor la nivel global. Desigur, oficialul NATO s-a referit, în primul rând, la ţările membre ale Alianţei Nord Atlantice. Chiar şi aşa, crede directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, autorităţile moldovene ar trebui să ia în calcul o majorare a bugetului pentru armata naţională:

„Eu cred că Republica Moldova îşi poate permite mai mult. Când de la Banca de Economii şi Banca Socială dispar aproximativ 15 miliarde de lei, care constituie peste 50 la sută din bugetul Republicii Moldova, eu cred că ţara are resurse, având în vedere riscurile la care ne spunem ignorând contextul actual. Deci, îşi poate permite să ridice cheltuielile pentru domeniul securităţii şi al apărării, în special.”

Europa Liberă: Vedeţi şi vreo strategie, o intenţie în acest sens?

Victor Chirilă: „Nu văd nicio strategie, nu nicio viziune. Avem, de fapt, o Strategie a Securităţii Naţionale care este perimată, să-i spunem aşa, având în vedere evoluţiile de anul trecut din Ucraina. Ea trebuie revăzută. Riscurile trebuie revăzute, actualizate. Nu avem capacităţile necesare, politicile necesare elaborate pentru a face faţă acestor mari încercări la care este supusă regiunea şi Republica Moldova.”

Un studiu comparativ privind bugetele de apărare din mai multe state, publicat anul trecut de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, constata că Republica Moldova cheltuie pentru armată mai puţin decât oricare alt stat din regiune, din Europa, indiferent dacă are statut de ţară neutră sau nu.

XS
SM
MD
LG