Linkuri accesibilitate

Cum e posibil să prestezi servicii calitative şi sigure în sistemul de sănătate cu resurse financiare limitate?

Firmele private care prestează servicii medicale s-au unit într-o asociație care să le apere și promoveze interesele în fața autorităților. Lansarea asociației a fost în sine un prilej de discuții cu ministrul sănătății în exercițiu, Andrei Usatâi, și directorul Casei Naționale de Asigurări în Medicină, Mircea Buga, despre finanțarea medicinii și eficiența sistemului de asigurări în sănătate.

Cum e posibil să prestezi servicii calitative şi sigure în sistemul de sănătate cu resurse financiare limitate? Este una dintre dilemele la care au meditat în glas şefii din sănătate, experţi din domeniu şi manageri de spitale.

Ministrul în exerciţiu al Sănătăţii Andrei Usatâi a declarat că parte dintre deficienţele din sistem sunt cauzate de managementul defectuos, propunând ca şefii de instituţii medicale, indiferent că sunt publice sau private, să-şi împărtăşească din experienţa eficientizării costurilor. Oficialul a mai spus că unele reforme întâmpină rezistenţă în capitală.

Şeful Casei Naţionale de Asigurări în Medicină, Mircea Buga, a pledat pentru optimizarea sistemului spitalicesc, ca să fie obţinute cote avansate de calitate. Potrivit lui Buga, dacă în primii ani ai reformelor din sănătate s-a pus accent pe accesul pacienţilor la cât mai multe servicii medicale prestate, acum a venit timpul să se discute şi despre calitatea acestor servicii:

„Noi avem studii de fezabilitate efectuate în domeniul spitalicesc, care prevăd, în primul rând, regionalizarea unor servicii de înaltă performanţă. Nu poţi presta aceleaşi servicii de neurochirurgie, cardiochirurgie sau servicii sofisticate în fiecare raion. Evident că nu ne dorim închiderea spitalelor la nivel raional, probabil ele vor suferi o anumită restructurare”.

Atât ministrul Sănătăţii, cât şi şeful CNAM au spus că pentru a asigura calitate trebui ca moldovenii să investească mai mult în sistemul medical, sugerând că cele 8% contribuţii din partea angajatorului şi a angajatului în Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală ar fi insuficiente.

În opinia şefului Direcţiei Sănătate din cadrul Primăriei Chişinău, Mihail Moldovanu, dezbaterile ar fi trebuit să înceapă cu prezentarea unei viziuni clare asupra sistemul de sănătate, pentru ca managementul sa fie sprijinit de personalul medical. Vicepreşedintele PL Mihail Moldovanu i-a adresat critici dure fostului coleg de coaliţie Andrei Usatâi:

„Cred eu că actualul ministru n-a lăsat nimic în urma sa decât a schimbat mai multe acoperişuri decât a schimbat câteva acoperişuri la unele centre de sănătate din zona rurală. Şi cu părere de rău am schimbat acoperişurile, dar medici nu avem, iar oamenii umblă pe drumuri pentru a putea găsi un doctor pentru a fi consultat. Ceea ce s-a promis nu s-a realizat. Vă mai amintiţi acea declaraţie a actualului ministru când spunea că doctorii vor avea 10.000 de lei salariu”.

În timp ce autorităţile au vorbit despre provocări la nivelul reorganizării sistemului, şeful biroului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în Republica Moldova, Jarno Habicht, a amintit că 50% din banii care merg în sănătate, pe servicii sau medicamente, sunt banii pacienţilor. Reprezentantul OMS s-a referit la plăţile neformale, fără a le spune pe nume.

„Acest subiect trebuie să fie în vizorul nostru pentru a încerca să îmbunătăţim sau reducem acest volum de finanţări din partea persoanelor fizice. Deşi în UE nu există prescrieri exacte cât trebuie să fie acest volum, s-a constat că media este de 20%”.

Şeful biroului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în Republica Moldova i-a îndemnat pe managerii din domeniu ca înainte de a lua orice decizie să se pună în pielea pacienţilor.

Participanții la reuniune au căzut de acord asupra utilităţii colaborării astfel încât sistemul de sănătate să fie vindecat cât mai grabnic.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG