Linkuri accesibilitate

Creșterea francului elvețian în raport cu euro și deci și cu leul a redeschis în România dezbaterea responsabilității creditului pentru populație.

Aprecierea bruscă a francului elvețian lăsat să fluctueze liber după ani de zile în care a fost legat de euro cauzează mari îngrijorări în țări ale Europei Centrale și de Est, unde mulți oameni au luat împrumuturi în franci în ultimii ani. Au fost atrași de dobânzile mici, iar acum s-au pomenit cu credite foarte costisitoare. În România, mulți se întreabă (inclusiv președintele și primul ministru) cine e de vină și ce e de făcut.

Încă din perioada boom-ului economic, 2005-2009, care a permis accesul la credite de tot felul pentru românii cu un venit cât de cât constant, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale, Adrian Vasilescu, îi sfătuia pe aceștia să facă împrumuturi în lei sau în moneda în care sunt plătiți pentru că altfel se expun riscului fluctuației crusului de schimb.

Creșterea francului elvețian în raport cu euro și deci și cu leul a redeschis în România dezbaterea responsabilității creditului pentru populație. Circa 5 la sută dintre creditele luate de români sunt în franci elvețieni, adică în jur de 75.000. Potrivit calculelor făcute de economiști cei care au luat credite în franci elvețieni plătesc acum rate lunare mai mari decât cele inițiale cu până la 200 de euro, iar cei care au luat credite în euro au rate cu circa 50 de euro mai mari decât cele calculate la început.

Francul elvețian a fost considerat mereu o monedă de refugiu, mai ales că acum trei ani Banca Centrală a Elveției a decis să plafoneze francul la 1,2 euro. Săptămâna trecută, însă, pe 15 ianuarie, elvețienii au hotărât să renunţe la acest prag, ceea ce a dus la deprecierea monedei euro cu 30 la sută (și la aprecierea francului tot cu 30 la sută). Mai multe bănci din România au mizat pe franc și i-au încurajat pe români să ia împrumuturi în această monedă.

Acum majoritatea celor care și-au cumpărat case, supraevaluate în perioada de creștere economică, luând credite în franci elvețieni se văd în imposibilitatea de a-și plăti împrumuturile, iar întrebarea care se pune cu ostentație la București este „cine e de vină?”.

Oficiu de schimb valutar la Geneva, 15 ianuarie 2015

Oficiu de schimb valutar la Geneva, 15 ianuarie 2015

Unii dau vina pe Banca Națională a României care ar fi trebuit să interzică astfel de credite sau să le convertească în lei, alții îi consideră vinovați pe cei care și-au asumat riscul, profitând de ofertele băncilor comerciale, care pe hârtie arătau profitabile.

Soluții prea clare pentru a-i ajuta pe cei care au căzut în cursa francului elvețian nu prea sunt. Premierul Victor Ponta l-a trimis pe ministrul de Finanțe la Banca Națională să găsească o rezolvare, iar Parlamentul a reluat discuția asupra proiectului legii falimentului personal, care poate duce la reeșalonarea împrumuturilor. Banca Națională crede pe de altă parte că doar băncile și clienții pot să tranșeze situația. Purtătorul de cuvânt al băncii centrale consideră că numărul imprudenților împrumutați cu franci elvețieni este mic raportat la numărul mare al creditelor românilor și că e „o lecție care trebuie învățată”. Din punctul lui de vedere este un „succes” al Băncii Naționale faptul că doar 5 la sută au luat credite în franci elvețieni și că ceilalți au ținut cont de sfaturile date de guvernator și de ceilalți reprezentanți ai băncii centrale.

Șeful Asociației Române a Băncilor este de părere că băncile care au dat împrumuturi în franci (Raiffeisen, Piraeus, OTP Bank, Volksbank şi Banca Românească) trebuie să găsească și o cale de ieșire din impas. În fond și ele vor avea de suferit dacă românii nu-și vor putea plăti împrumuturile luate. Unele dintre ele i-au chemat deja pe creditori să rediscute contractele. Există totuși și alte căi de atac, în toamna trecută Tribunalul Galați a dat prima sentință definitivă în cazul unui credit contractat la Volksbank în franci elvețieni și a dispus convertirea acestuia în lei la cursul de schimb de la data acordării împrumutului, la care se adaugă o majorare de 10 procente. S-a înregistrat deja un val de procese pe această temă.

Premierul și președintele au discutat azi la Palatul Cotroceni despre impactul creșterii francului elvețian, dar după cum a spus și Banca Națională, economia nu va fi afectată major, chiar dacă există și împrumuturi ale băncilor sau ale statului în această monedă. Intervenția statului în această afacere e complicată și nici chiar guvernul de stânga nu pare dispus deocamdată să facă o fandare în acest sens.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG