Linkuri accesibilitate

Andrej Plenković: „Parteneriatul Estic va fi reformat până la sfârșitul anului”


Interviu în exclusivitate cu președintele Delegației Parlamentului European la Comisia de cooperare parlamentară UE-Ucraina.

Pe fondul reintensificării conflictului armat din estul Ucrainei Consiliul de Securitate ONU a decis să se reunească în săptămâna 18-24 ianuarie pentru a discuta criza ucraineană. Va fi cea de-a 27-a reuniune a Consiliului pe tema conflictului ucrainian, soldat până acum cu peste 4.700 de morți. Săptămâna trecută Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluție care condamnă sprijinul Rusiei pentru separatiști și cere UE prelungirea sancțiunilor existente și reintroducerea unora noi dacă Rusia nu contribuie la respectarea Acordului de la Minsk. Despre poziția UE în privința conflictului din Ucraina, despre restructurarea Parteneriatului Estic și experiența croată de integrare în UE într-un interviu exculsiv acordat Europei Libere de președintele Delegației Parlamentului European la Comisia de cooperare parlamentară UE- Ucraina, Andrej Plenković.

Europa Liberă: Dle Plenković reprezentați în Parlamentul European Croația, cel mai tânăr stat membru UE. Se spune că există în UE două blocuri de state membre: există Europa statelor vechi, bogate, statele vestice, și mai există blocul noilor state membre, cele central și est europene, care, de regulă, sunt mai puțin puternice. Cum percepeți această situație?

Andrej Plenković: „Ca nou veniți în UE pot spune că încercăm să folosim la maxim calitatea noastră de membru. Natural, poziția noastră nu este comparabilă cu cea a țărilor fondatoare sau cu a celor puternice din punct de vedere financiar, căci 9-10 țări contribuie cu până la 80% din bugetul european. Dar suntem aici împreună, respectăm aceleași legi, ne-am asumat aceleași valori și împărtășim aceleași politici. Asta este ceea ce contează și fiecare parlamentar trebuie să își contureze un profil și să adopte o poziție care pună în valoare cel mai bine țara noastră.”

Europa Liberă: Având în vedere că sunteți președintele Delegației UE-Ucraina din PE, cum vă explicați faptul că în ciuda acordului de încetare a focului de la Minsk, în ciuda sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei, conflictul armat din Ucraina continuă?

Andrej Plenković: „Sunt multe asemănări între ceea ce am trăit în ultimul an în Ucraina și situația prin care a trecut Croația în 1991. Croații și ucrainienii sunt două nații foarte prietenoase una cu cealaltă, Ucraina a fost a treia țară din comunitatea internațională și prima țară membră ONU care a recunoscut independența Croației în 1991. De aceea, parlamentul croat a fost primul care a ratificat, în decembrie 2014, Acordul de Asociere dintre UE și Ucraina. Războiul hibrid din Ucraina- adica agresiunea Rusiei care a manipulat și susținut minoritatea rusă din Ucraina pentru a ocupa o parte a estului Ucrainei (regiunea Donbas) și pentru a anexa ilegal Crimeea- este un motiv foarte serios de îngrjorare pentru Europa și una dintre crizele globale cele mai severe. Din păcate, de la semnarea în septembrie a Acordului de la Minsk au murit peste 1000 de persoane, ceea ce înseamnă că acest acord nu a fost respectat. Este în interesul Ucrainei, UE și Rusiei ca ostilitățile să înceteze imediat, să restabilească pacea și să reintregreze în mod pașnic teritoriile ocupate în acest moment. În războiul din Croația au murit peste 50.000 de oameni. Zeci de mii de oameni au fost răniți. Ne-au trebuit 7 ani ca să reintegrăm în mod pașnic Slavonia de est. Pierderile de război s-au ridicat la 30 de miliarde de dolari. Cicatricile acestui război au rămas peste decenii. Și ne vor trebui alte decenii ca să ne revenim. De aceea, cu cât mai repede încetează ostilitățile, cu cât mai repede se va reintegra Donbas-ul în Ucraina, cu atât va fi mai bine.”

Europa Liberă: O serie de experți sunt de părere că ceea ce se întâmplă în Ucraina își are originea în tensiunile dintre Rusia și NATO.

Andrej Plenković: „Politica rusească a fost mereu să prevină extinderea NATO. Am văzut această politică aplicată în cazul Georgiei, o vedem parțial acum și cu Ucraina. Dar prioritățile politice sunt o chestiune, iar violarea dreptului internațional, ocuparea teritoriilor țărilor vecine, și anexarea ilegală a Crimeei cu ajutorul parlamentului, toate aceste sunt împotriva ordinii globale pe care am construit-o în ultimele 7 decenii. Rusia are un rol important în sistemul politic internațional, dar nu trebuie să aibă pretenții teritoriale de la vecinii săi.”

Europa Liberă: Și ar trebui Ucraina să devină membru NATO? Ar fi un pas înțelept din partea Ucrainei în contextul acestui conflict?

Andrej Plenković: „În primul rând calitatea de membru al NATO sau UE pornește de la țara care solicită un astfel de statut. Fiecare țară are dreptul de a decide cu privire la orientarea sa geo-strategică, cu privire la viitorul său. Ca atare este dreptul ucrainienilor de a decide dacă vor să se alăture UE sau NATO. Cred că este foarte clar ce au spus atât pe Euromaidan, cât și la alegeri. Cât privește NATO, am văzut decizia din Parlament în această privință. Cred că această opțiune poate fi administrată politic astfel încât să nu fie percepută a fi îndreptată împotriva celui mai mare vecin al Ucrainei.”

Europa Liberă: Ministrul de externe suedez, dl Cald Bildt, a spus pe Twitter săptămâna trecută că ”evoluțiile militare de pe teren și convorbirile diplomatice arată dorința Moscovei de a-și întări pozițiile din Donbas.” Așa vedeți și Dvs. situația?

Andrej Plenković: „Suntem îngrijorați de mișcările din teren care agravează circumstanțele. Știți că UE și Parlamentul European nu recunosc legalitatea alegerilor din estul Ucrainei și că ne dorim ca aceste teritorii să fie reintegrate total în Ucraina. Acest proces presupune și descentralizarea țării, care este de altfel integrată în planul de reforme constituționale prezentat de președintele Poroșenko. Aici cred că putem beneficia de expertiza Comisiei Veneția a Consiliului Europei. Altfel, ne dorim să vedem respectarea integrală a Acordului de la Minsk.”

Europa Liberă: Ați făcut parte din echipa de negociatori a Croației în procesul de integrare europeană. Care au fost cele mai mari provocări ale Croației în drumul său spre integrare?

Andrej Plenković: „A fost un proces foarte îndelungat. Au trecut 20 de ani de la câștigarea independenței Croației până la aderarea la UE . Jumătate din viața mea profesională a fost dedicată acestei cauze. Transformarea societății și valorilor, asta a luat cel mai mult. Aș pune accent pe valori. Si noi am fost parte a blocului estic. Am făcut tranziția de la economie planificată la una de piață, de la proprietate socială la proprietate privată, de la societatea cu partid unic la pluralism politic. Armonizarea sistemului legal, importanța statului de drept- de la constituție la sistemul electoral, la instituțiile anti-corupție, toate acestea au fost o problema imensă și pentru Croația așa cum este și în Ucraina. Sunt multe similitudini între fostele țări comuniste care au dorit sau doresc apropierea de UE. Ce este diferit, este finalitatea procesului. Pentru Ungaria sau Slovenia, de exemplu, acordurile semnate s-au numit „acorduri europene” ceea ce însemna că din start se punea problema integrării. În cazul Balcanilor de Vest acordurile se numesc ”acorduri de stabilizare si asociere”. Logica era așadar să stabilizăm țara după război și apoi să o asociem la UE. Acum pentru țările din Parteneriatul Estic care semnează „acorduri de asoceire”, finalitatea este definită ca fiind integrarea însă fără un calendar clar, o dată clară de aderare. De aceea în societatea ucrainiană trebuie sa explicam care este sensul și finalitatea acordului de asociere cu UE. Este bine sa avem așteptări realiste atât în Ucraina cât și în celelalte țări din Parteneriatul Estic. ”

Europa Liberă: Aceste țări au o poziție delicată, între UE și Rusia. Chiar și așa, vorbind despre „premianți” trebuie să amintim R. Moldova, „studentul cel mai bun din Parteneriatul Estic”, cum i se spune. Cum vedeți faptul că după două luni de la alegeri la Chișinau nu există încă un guvern?

Andrej Plenković: „În Parteneriatul Estic avem două grupuri de țări: avem pe de o parte Ucraina, Moldova și Georgia, care au ratificat deja acorduri de asociere cu UE și care vor deveni membre cândva. Pe de altă parte avem Belarus, Azerbaijan și Armenia care se află în așteptare sau care își reorientează prioritățile. Aceasta necesită o regândire serioasă din parte UE. Serviciul de Acțiune Externă și noua Direcție pentru vecinătate și negocieri pentru extindere vor veni cu o propunere pentru o nouă politică pentru Parteneriatul Estic până la sfârșitul anului. În martie vom discuta acest lucru și la nivel parlamentar. Ca și în cazul Ucrainei, sfatul nostru pentru Moldova este să ajungă la o soluție guvernamentală eficientă bazată pe o coaliție stabilă care poate sprijini guvernul să implementeze acordul de asociere.”

XS
SM
MD
LG