Linkuri accesibilitate

Companii vinicole din autonomia găgăuză spun că piaţa rusă le aduce pierderi


Vinuri din Moldova într-un magazin din oraşul Vladivostok, în Extremul Orient al Rusiei

Vinuri din Moldova într-un magazin din oraşul Vladivostok, în Extremul Orient al Rusiei

Reluarea exporturilor în Rusia, pe termen scurt, pare să nu mai fie o afacere bună, din cauza declinului rublei ruseşti…

Anul trecut, din martie, cinci companii vinicole din Autonomia găgăuză au fost scoase de sub embargoul impus de Moscova şi au reluat exporturile pe piaţa rusă. Între timp, economia rusă este în pragul recesiunii, urmare a scăderii drastice a preţului petrolului, dar şi a sancţiunilor impuse de occident, iar rubla şi-a pierdut aproape jumătate din valoare. Acum, pe termen scurt, reluarea exporturilor pare să nu mai fie o afacere bună. Dar ce perspective sunt pe termen lung şi mai ales, ce alternative?

Indiferent în ce valută au încheiate contracte cu distribuitorii din Rusia, în ruble sau în dolari, companiile vinicole din autonomia găgăuză spun că piaţa rusă nu mai e la fel de profitabilă, ba chiar că le aduce pierderi. Cei care fac tranzacţii în moneda rusească au pierderi directe, obținând venituri mai mici. Dacă însă livrările se fac în dolari americani în pierdere sunt distribuitorii ruşi care, în ultimul timp, refuză să mai cumpere vin moldovenesc în cantităţile anterioare. Aşa explică efectele deprecierii rublei Victor Bostan, directorul companiei „Bostavan”, care are podgorii şi în localitatea Etulia din UTA Găgăuzia şi se numără printre cele cinci companii vinicole care au beneficiat începând din primăvara trecută de ridicarea selectivă a embargoului:

„Deprecierea rublei ruseşti influenţează toată lumea, nu doar compania noastră. Evident că exporturile s-au redus, la fel şi veniturile. Este o problemă, dar nu putem face nimic. Vom continua să exportăm pe piaţa rusă dacă va fi cerere. Deocamdată nici cerere nu prea este.”

Victor Bostan, compania căruia exportă şi pe pieţele europene, sugerează că renunţarea la piaţa rusească ar fi totuşi o decizie iresponsabilă, întrucât e mai uşor să te menţii pe o piaţă, decât să revii după o anumită pauză. Contactaţi de noi, directorii altor companii vinicole din zona Bugeacului care la fel exportă în Rusia ne-au spus că ar prefera să nu comenteze în ce măsură îi afectează deprecierea rublei, menţionând doar că deşi au anumite pierderi vor continua să exporte pe piaţa rusă.

Viceministrul agriculturii Gheorghe Gaberi consideră că este important ca vinurile moldoveneşti, livrate chiar şi de puţine companii acum, să fie prezente pe piaţa rusă:

„Este clar că piaţa de acolo nu poate să fie liberă şi imediat cum au fost rafturile golite de mărfurile noastre, ele au fost ocupate de alte produse. Şi nu este foarte simplu să recuperezi poziţiile pe piaţă, este foarte scump şi necesită timp. Continuăm negocierile cu Federaţia Rusă. Chiar mâine va avea întrevedere ministrul moldovean cu cel rus la Berlin în cadrul expoziţiei „săptămâna verde”. Vrem ca să fie înlăturate aceste restricţii şi să revenim, dar de la mai mulţi producători cu care contactăm, mai ales producătorii de mere, la fel sunt foarte îngrijoraţi de instabilitatea economică de acolo şi de deprecierea rublei.”

Expertul Andrei Crigan, autorul unui studiu despre efectele embargoului rusesc impus vinurilor moldoveneşti, constată că o eventuală revenire pe piaţa rusă nu va fi una tocmai simplă şi nici cu perspective certe. Or, chiar şi redeschiderea selectivă a pieţei ruseşti pentru vinurile din autonomia găgăuză nu a fost una tocmai liniştită. La finele anului trecut autorităţile sanitare ruse au stopat pentru scurt timp importurile şi au purces la controale mai riguroase bănuind cele cinci companii vinicole din autonomia găgăuză că ar livra pe piaţa rusă nu doar vinurile produse de ele, spune expertul Andrei Crigan:

„Şi atunci când nu poţi exporta constant, ţinând cont şi de aceşti factori birocratici, atunci şi partenerii de acolo încearcă să se reorienteze chiar dacă cererea se păstrează aceeaşi. Dacă ei s-au reorientat spre alţi producători, din alte state este clar că artificial oferta noastră a fost constrânsă şi cererea de fapt dispare. Aşa s-a întâmplat şi după embargoul din 2006, când am pierdut o cotă importantă din piaţă şi practic nu o mai putem recupera.”

Andrei Crigan sugerează că, în general, pieţele cheie din CSI nu mai reprezintă oportunităţi comerciale certe, prin urmare vinificatorii moldoveni ar trebui mai curând să se reorienteze pe pieţele Occidentale, fără să renunţe însă definitiv şi la cele estice.

XS
SM
MD
LG