Linkuri accesibilitate

Victor Chirilă: „Procesul de regîndire a Parteneriatului Estic urmează să fie finalizat la sfîrșitul acestui an”


Interviul dimineții cu directorul executiv al APE.

Un studiu realizat sub auspiciile Asociaţiei de Politică Externă (APE) de la Chişinău constată ca inevitabilă o revizuire a Politicii Europene de Vecinătate. În faţa unei inerente „reinventări” a Parteneriatului Estic, Republica Moldova urmează să se regăsească într-un nou context al relaţiei sale cu UE, nu neapărat mai optimist pentru aspiraţiile sale declarate… Ce ar avea de revizuit sau de „reinventat” Chişinăul pentru a face faţă noii situaţii?

Unele răspunsuri, în convorbirea cu directorul executiv al APE, Victor Chirilă.

Europa Liberă: Aşadar, dle Chirilă, evoluţiile regionale inclusiv sau poate în primul rând fac ca şi inevitabilă o schimbare, o „reinventare”, dacă doriţi, de către UE a politicii sale de vecinătate, implicit a Parteneriatului Estic. Este o constatare cheie a studiului pe care organizaţia Dvs. l-a prezentat în ajun. Această inevitabilă „reformatare” a Parteneriatului Estic ar fi spre binele R. Moldova cu aspiraţiile ei sau ar complica lucrurile?

Victor Chirilă: „Totul depinde de rezultatele acestui proces care a fost inițiat de Comisia Europeană la sfârșitul anului trecut. Este un proces în derulare, discuțiile în cadrul Uniunii Europene nu sunt atât de simple, dar este important ca și noi, Republica Moldova, inclusiv celelalte state ale Parteneriatului Estic, să se implice în această discuție și să-și facă auzite doleanțele, interesele, pentru că altfel riscăm să ne pomenim cu anumite surprize.

Am participat la mai multe conferințe, discuții organizate de parteneri din Uniunea Europeană la subiectul „Parteneriatului Estic trebuie regândit” și am constat că există diferite opinii, există o tendință de a face Parteneriatul Estic mult mai realist decât este. Ce înseamnă acest realism nu este clar. Pentru unii înseamnă o mare colaborare cu Federația Rusă, dar aici pot exista mai multe capcane pentru Republica Moldova. Anumite state doresc să fie recunoscut rolul Rusiei de actor strategic important în această regiune, se dorește o mai mare implicare în activitățile Parteneriatului Estic, se dorește crearea unei zone economice comune care ar include inclusiv Federația Rusă.

Aici sunt o mulțime de necunoscute pentru noi în special, o astfel de includere ar putea întârzia și dorința noastră, tendința noastră de a adera într-o perspectivă previzibilă la Uniunea Europeană. Deci, există mai multe necunoscute și de aceea este important ca noi, societatea civilă, dar și autoritățile să fim activi în acest proces.”

Europa Liberă: Totuși Republica Moldova se poate pomeni - trebuie să înţelegem - cu mai multe semne de circulaţie în calea sa spre Uniunea Europeană. Inclusiv de limitare a vitezei, dacă nu va avea gradul necesar de pregătire. În aceste condiţii, care contrastează oarecum cu trilurile optimiste ale politicului de la Chişinău, va mai putea Republica Moldova depune cererea de aderare la Uniunea Europeană, aşa cum a declarat că o va face?

Victor Chirilă: „Republica Moldova poate să depună această cerere de aderare, întrebare este cum va fi recepționată această cerere? Există o predispoziție din partea Uniunii Europene, din partea majorității statelor Uniunii Europene de a accepta această cerere și de a da un răspuns pe măsura așteptărilor noastre? Aceasta este întrebarea.

Din constatările mele, nu cred că Uniunea Europeană acum este gata să accepte o astfel de cerere. Există diferite tabere, există o tabăra care ar fi gata să accepte, există alte tabere importante din Uniunea Europeană care au anumite rezerve. De aceea și recent dna Gherman, Ministrul Afacerilor Externe ai Republicii Moldova, a anunțat că o astfel de cerere va fi precedată de o consultare cu partenerii din Uniunea Europeană. Cred că este un lucru important.

Cred că totul depinde în mare măsură acum de reformele de acasă, de mesajele care vor fi trimise de Chișinău către capitalele europene. Deocamdată mesajele nu sunt atât de încurajatoare, mai ales din perspectiva recentelor alegeri parlamentare care au nemulțumit o bună parte a partenerilor din Europa. Pentru că ceea ce s-a întâmplat la alegerele parlamentare vine în contradicție cu angajamentele pe care Republica Moldova și le-a asumat prin Acordul de Asociere. Acest Acord de Asociere are la bază respectarea principiilor democratice ale statului de drept. În timpul alegerilor anume aceste principii au fost încălcate.”

Europa Liberă: Revenim, dle Chirilă, și la efectul dezamăgitor al modului în care eventual s-au desfășurat aceste alegeri. Dar există acum o listă de criterii care ar trebui îndeplinite pentru ca ţara să fie eligibilă pentru aderare? Ar putea fi concretizată sau trebuie reinventată, regândită și această listă de criterii?

Victor Chirilă: „Aceste criterii există încă din anii '90, se numesc „criteriile de la Copenhaga” care au fost ulterior actualizate. Deci, Republica Moldova știe care sunt unele din criterii - în primul rând o democrație funcțională, instituții eficiente, stabilitate politică în țară, deci aceste lucruri sunt clare, nu cred că condițiile s-au schimbat, nu s-au schimbat condițiile. Problema este că Parteneriatul Estic deocamdată în forma existentă nu ne oferă o perspectivă clară de a adera la Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: În această situaţie - şi multă lume vorbeşte despre lipsa perspectivelor, acum, de extindere a comunităţii - cât de posibilă credeţi mai poate fi vreo declaraţie, eventual la summitul din mai, de la Riga, în care să se recunoască dreptul statelor din Parteneriatul Estic de a se asocia şi integra politic cu Uniunea Europeană?

Victor Chirilă: „În primul rând trebuie să constatăm că statele membre ale Uniunii Europene nu neagă o posibilitate, o viitoare posibilitate ca Republica Moldova și Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Noi însă vrem o confirmare clară a acestui lucru și o confirmare care să fie condiționată de reforme. Deocamdată Uniunea Europeană oscilează, pentru că are problemele sale interne, acum se adaugă noile probleme legate de amenințările teroriste care ar putea să schimbe atenția, să modifice atenția Uniunii Europene pentru anii ce urmează. Dar este important că în interiorul Uniunii Europene există deja un curent care recunoaște că Parteneriatul Estic are nevoie de o diferențiere mai mare, ceea ce presupune și soluționarea acestei chestiuni privind perspectiva de aderare la Uniunea Europeană pentru statele care își doresc acest lucru, cum ar fi, de exemplu, Republica Moldova, cum ar fi Ucraina.

De aceia noi trebuie să susținem această tendință, să furnizăm argumentele necesare pentru ca această tendință să se afirme într-o decizie strategică, decizie politică a Uniunii Europene. Când va avea loc această decizie? Va avea ea loc la summitul Parteneriatului Estic de la Riga din mai? Eu am anumite îndoieli că acest lucru se va întâmpla, pentru că acest proces de regândire a politicilor țărilor din vecinătate și a Parteneriatului Estic urmează să se analizeze la sfârșitul acestui an. De aceea am mari rezerve față de o posibilă declarație a Uniunii Europene împreună cu statele membre ai Parteneriatului Estic cu privire la recunoașterea perspectivei de aderare la Uniunea Europeană pentru statele noastre.”

Europa Liberă: La prezentarea de ieri a studiului s-a subliniat că acum, în relaţia cu Uniunea Europeană, problemele de ordin politic, ci nu cele „tehnice”, vor reapărea în prim plan: crearea unei coaliţii de guvernare viabile, menţinerea acesteia, problema legată de lupta cu corupţia, problemele care în ultima vreme au cauzat fel de fel de scandaluri şi problema regiunii transnistrene, disfuncţionalităţile legate de autonomia găgăuză. Un inventar, de fapt, dl Chirilă al marilor probleme cu care se confruntă Chișinăul. Timp nu mai este, dar în opinia Dvs., câtă înţelegere mai există în comunitatea politică autohtonă cu aspiraţii europene că lucrurile nu mai pot fi lăsate baltă cum există impresia că se face?

Victor Chirilă: „Este clar că poveste noastră de succes s-a cam împotmolit și riscăm ca Uniunea Europeană să se dezamăgească în noi, pentru că noi tratam tehnic procesul de integrare europeană, așa cum a fost menționat și în analiza de ieri. Procesul de integrare europeană, așa cum ne-o demonstrează și cazul României, și cazul Bulgariei, și a altor state, este nu doar unul tehnic, nu doar de armonizare a standardelor noastre tehnice în diferite domenii cu acele ale Uniunii Europene, de armonizare a legislației, este și în același timp un proces, un accent pronunțat politic. Și acest accent pronunțat politic vizează, de exemplu, cum clasa politică se implică în combaterea corupției, inclusiv a corupției în rândurile ei, vizează și modul în care clasa politică respectă principiile de bază ale democrației.

Vedem că în ultimul timp clasa politică, chiar dacă și-a asumat niște angajamente clare prin Acordul de Asociere, când vine vorba despre menținerea la putere cu orice preț este dispusă să încalce aceste principii, clasa politică nu întotdeauna este implicată, nu se dedică pe deplin combaterii corupției, mai ales atunci când interesele sale sunt vizate. Deci, aceste lucruri trebuie să fie avute în vizorul nostru, pentru că dacă noi nu corectăm lucrurile la acest capitol, procesul de integrare europeană pentru Republica Moldova nu va fi niciodată ireversibil.”

Europa Liberă: Cât de credibile pot fi succesele de integrare europeană ale unei guvernări, dacă o parte considerabilă a populaţiei - mult mai mare decât în alte cazuri - se opune nervos orientării însăşi a ţării spre vest?

Victor Chirilă: „Eu nu aș fi atât de categoric. Totuși dacă ne uităm atent la cifre vedem că populația, societatea este împărțită 50 la 50 și o bună parte din cei care au votat inclusiv pentru Partidul Socialiștilor au votat mai mult în semn de protest față de actuala guvernare. Mulți sunt nemulțumiți de ceea ce se întâmplă, caută o nouă alternativă, au găsit-o vrând să voteze pentru Usatâi, dar în cele din urmă au votat pentru dl Dodon și partidul său. Eu nu aș fi atât de categoric, cred că percepția populației depinde de realitățile de acasă, depinde de sinceritatea guvernării, depinde de implicare clasei politice în realizarea unor schimbări vizibile pentru țara noastră, pentru noi toți.”

XS
SM
MD
LG