Directorul Serviciului Român de Informații, George Maior, a acordat un interviu site-ului ziare.com. Principalul subiect este, în mod firesc, securitatea României după atentatele teroriste de la Paris. Întrebările Ioanei Ene-Dogioiu țintesc de asemenea puncte fierbinți ale dezbaterii publice din România: legislația menită să asigure securitatea românilor, în condițiile în care lumea întreagă, și Europa în mod special, procedează la o întărire a pârghiilor legale cu care pot opera serviciile secrete. George Maior admite că România trebuie să facă față la două amenințări distincte la securitatea țării și a cetățenilor ei: pe de o parte este politica neo-imperială a Rusiei, cu consecințe în instabilitatea din Ucraina, mai ales după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea, în martie anul trecut.
Pe de altă parte, e vorba de amenintarea provenind din spatiul Orientului Mijlociu, Statul Islamic, problemele din Siria si importul de terorism care se poate produce pe teritoriul european. ”Aceste doua mari amenintari trebuie tratate diferit, dar cu aceeasi intensitate din punctul de vedere al prioritatilor”, spune George Maior. Atentatele de la Paris, începute cu asasinarea a 10 persoane în redacția unui săptămânal umoristic, vor avea în mod sigur ca urmare o întărire a cooperării erviciilor secrete europene, poate chiar înființarea unor structuri de informații mai puternice la nivelul Uniunii Europene, mai spune directorul SRI.
El precizează că noile legi, botezate pe nedrept Big Brother”, nu vor știrbi libertatea cetățenilor. Nu va fi vorba de o monitorizare necontrolată a vieții private a oamenilor, ci de posibilitatea accesării unor date de identificare în cazul în care se investighează incidențe ce țin de securitate. Convorbirile telefonice și corespondeța electronică private nu vor fi accesate decât tot pe bază de mandat judectoresc. Dar este un fapt incontestabil că, cităm, ”trăim în era comunicațiilor, era electronică. Aceste instrumente sunt folosite de teroriști, de exponenți ai crimei organizate. Pentru ca oamenii să trăiasca înșliniște, să-și ducă în siguranță copiii la școala, nu putem să acționăm în scop preventiv în această eră cu mijloacele lui Sherlock Holmes”. România are servicii secrete puternice, dar care nu și-au folosit nicio clipă puterea abuziv, în afara legii, insistă George Maior, șeful Serviciului Român de Informații, intervievat la ziare.com.
Andrei Pleșu scrie în Adevărul de asemenea despre atetatele de la Paris și observă că trei chestiuni distincte au fost puse pe același plan, lăsate să se contamineze reciproc până la pierderea contururilor clare. Asasinii din redacția Charlie Hebdo susțin că au ucis în numele Dumnezeului lor. Andrei Pleșu remaintește că asta e crimă și ”Nicio crimă nu poate fi scuzată (...). Cu atît mai puţin, crima conotată religios”. A doua este problema libertății de expresie. Se discută mult până unde se întinde această libertate de expresie dacă nu cumva caricaturile jurnaliștilor de la Charlie Hebdo nu au ieșit din limitele normale. Ce înseamnă limite normale - aceasta numai bunul simț poate stabili.
Victoria Stoiciu postează un comentariu pe contributors.ro, în care ajunge în același punct cu Andrei Pleșu: caricaturile au putut atinge uneori o zonă extrem de sensibilă, cum este cea a sacrului. Dar, „dacă scoatem sacrul din sfera de exercitare a libertății de expresie, dacă declarăm unele lucruri sau idei infailibile, deschidem o cutie a Pandorei, ceea ce va culmina cu diverse forme de tiranie, religioase sau laice”.
