Linkuri accesibilitate

Autorităţile nu au altă modalitate de a convinge populaţia că le pasă de cetăţeni decât prin punerea în practică a legilor care protejează drepturile omului. Aceasta este părerea mai multor experţi cu care am discutat despre sarcinile ce stau în faţa autorităţilor R. Moldova în noul an.

„Legi avem bune, dar problema este că ele nu sunt respectate şi puse în aplicare tocmai de către cei chemați să vegheze asupra implementării lor - funcţionari, iar consecinţele le suportă cetăţeanul, care, apelând la o instituţie publică, nu îşi poate apăra drepturile”, ne spune directoarea Centrului pentru Analiza şi Prevenirea Corupţiei, Galina Bostan:

Galina Bostan

Galina Bostan

„Singura mare problemă, care trebuie soluţionată în primul rând de guvernanţi este să facă legile să funcţioneze, să pună preţ pe calitatea funcţionarilor, ca atunci când un cetăţean se adresează la autorităţi, ele să-i soluţioneze problema, dar nu să-i încalce drepturile. Noi chiar avem legi foarte bune în ce priveşte drepturile omului, dar ele nu funcţionează şi dacă nu funcţionează legea, activitatea instituţiilor statului nu costă nimic. Problema este în calitatea funcţionarilor publici. Autorităţile publice ale statului, funcţionarii de acolo trebuie să înţeleagă că ei constituie reprezentanța statului şi deciziile pe care le iau ei trebuie să fie bazate pe legalitate şi nu pe emoţii de moment sau interese de partid. Accentul trebuie pus pe legalitate. Combaterea efectivă a corupţiei ar trebui să fie una din acţiunile autorităţilor, nu prevenirea, ci combaterea, pentru că corupţia afectează toate sferele legate de drepturile omului. Medicina ar trebui să fie mai umană, să se ţină cont de drepturile pacientului, asigurarea medicală să lucreze pentru om, dar nu împotriva lui...”

Printre primele acţiuni ale noii componențe a Legislativului, ales în scrutinul din 30 noiembrie, ar trebui să se regăsească alegerea avocatul poporului şi modificarea mai multor acte normative în conformitate cu Legea privind ombudsmanul, consideră reprezentanţi ai mai multor organizaţii pentru drepturile omului. Preşedinta Coaliţiei Antidiscriminare, Ana Furtună, a enumerat mai multe restanţe pe care Legislativul ar trebuie să le prioritizeze în noul an:

Ana Furtună

Ana Furtună

„...Faptul că nu este ales ombudsmanul a trecut pe linie moartă multe activităţi pentru drepturile omului şi reuşim să modificăm Legea 121 şi Codul Contravențional ca să oferim oportunităţi suplimentare Consiliului Nediscriminare, avem şanse reale ca la final de an indicele drepturilor omului să fie îmbunătăţit. Acum avocaţii parlamentari nu pot merge în instanţă, ca să apere drepturile cetăţenilor, nu mai au dreptul să înainteze propuneri de modificare a legislaţiei, pentru că au mandatul expirat. Deci, o instituţie precum e Centrul pentru Drepturile Omului este trecuta pe linie moartă. Alegerea avocatului poporului trebuie să fie una din sarcinile imediate ale deputaţilor”.

Avocata Doina-Ioana Străisteanu, membră a Consiliului Nediscriminare, este de părerea că în anul 2015 autorităţile ar trebui să întreprindă mai multe acţiuni pentru persoanele cu dizabilităţi, cum ar fi asigurarea accesibilității în instituţiile publice sau adoptarea legii privind capacitatea de exerciţiu, document ce va asigura drepturi egale şi persoanelor cu dizabilităţi intelectuale, aşa cum prevede Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, document ratificat de R. Moldova în 2010:

Doina-Ioana Străisteanu

Doina-Ioana Străisteanu

„Reieșind din deciziile pe care Consiliul Nediscriminare le-a dat, în 2015 trebuie să modificăm legislaţia pentru a asigura un mecanism independent de protecţie a demnităţii în muncă pentru colaboratorii tuturor organelor de forţă, pentru că ei acum nu au acces la Inspecția muncii. Mai avem nevoie să modificăm hotărârea Guvernului privind asistenţa socială în cazul asistenților personali, prevederi care limitează accesul în această funcţie a persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare ”.

Reprezentanţi ai mai multor organizaţii ale societăţi civile au cerut, la sfârşit de an, într-o acţiune publică, deputaţilor proaspăt aleşi, să-şi înceapă lucrul cu lichidarea restanțelor fostei garnituri parlamentare. Printre cerinţele societăţii civile se regăsesc proiectele de legi privind controlul tutunului, transparenţa proprietății mass-media, finanţarea partidelor şi altele.

Responsabilitatea autorităţilor va spori dacă şi cetăţenii vor sta cu ochii pe guvernanţi şi vor insista să participe la guvernare prin implicare şi monitorizare, susţine preşedintele Consiliului Naţional pentru participare, Sergiu Ostaf.

Semnarea în 2014 a Acordului de Asociere cu UE impune autorităţilor moldoveneşti un set de sarcini concrete în ce priveşte stabilirea unor standarde de calitate în Educaţie, Sănătate, Asistenţa socială, reformarea Justiţiei şi altor domenii ce vizează direct drepturile omului. Care sunt acestea, ne-a spus Daniela Morari, şefă de secţie în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene:

Daniela Morari

Daniela Morari

„Agenda de asociere, principalul document în baza căruia vom lucra în următorii trei ani, trebuie să fie ok şi de o calitate bună, să conțină toate elementele necesare, instituţiile responsabile, paşii, termenele, datele limite, să seteze exact obiectivele etc, adică se va lucra ca toate detaliile să fie puse la punct. R. Moldova va beneficia şi în continuare de asistenţa UE pe toate domeniile în care am colaborat în cadrul dialogului privind liberalizarea regimului de vize. Vom primi 21 mln. de euro pentru continuarea acţiunilor în această dimensiune, care, în general setează tot ce înseamnă drepturile omului”.

Un prim examen chiar la început de an, pe care trebuie să-l susţină autorităţile moldoveneşti, este raportarea, către 27 februarie, la Comitetul ONU privind Drepturile Copilului despre cum sunt respectate drepturilor copilului în Republica Moldova. Un alt raport la Organizaţia Naţiunilor Unite va fi prezentat de autorităţile moldoveneşti în luna noiembrie. Atunci se va raporta la CEDAW – Comitetul de specialitate al ONU privind eliminarea diferitor forme de discriminare a femeilor.

Cele mai des încălcate drepturi în ultimii ani, vizate în hotărârile Curţii Europene pentru Drepturile Omului, prin care Republica Moldova a fost condamnată, rămân a fi accesul la justiţie şi la un proces echitabil, dreptul la proprietate, dar şi admiterea torturii şi relelor tratamente în instituţiile statului.

XS
SM
MD
LG