Linkuri accesibilitate

Oameni de cultură și politica rusă în conflictul cu Ucraina


Președintele Vl. Putin și „Eroul Muncii”, Valeri Gergiev

Președintele Vl. Putin și „Eroul Muncii”, Valeri Gergiev

Un bilanț 2014 la intersecția dintre politică și cultură.

La intersecția dintre cultură și politică, într-o posibilă retrospectivă a anului încheiat, pe primul loc ar putea fi pusă revenirea la unele practici ale războiului rece, înregistrată în lumea culturală, pe măsură ce conflictul cu Ucraina a luat proporții prin anexarea Crimeei la Rusia și extinderea acțiunilor militare ale acesteia în estul ucrainean.

Autoritățile culturale ruse și Kremlinul au reacționat ca în vremurile de regim comunist, încercînd să afișeze un așa-numit „atașament” al intelectualității ruse, pe plan intern, față de politica dusă de Vladimir Putin, iar pe plan extern printr-o propagandă consecventă, ce a acuzat permanent Occidentul de acțiuni zise de subminare a Rusiei și de alimentare a conflictului ucrainean. În acest ultim demers, amintind de epoca războiului rece, Kremlinul a folosit vocilor unor personalități culturale ce s-au pretat să joace rolul unor agenți de influență și pe acelea ale unor fundații culturale, menite să întrețină o imagine pozitivă a Rusiei în cercurile culturale occidentale.

Valeri Gergiev intervievat de CNN la Davos

Valeri Gergiev intervievat de CNN la Davos

Trup și suflet în orice acțiune propagandistică de elogierea și apărare a președintelui Vladimir Putin și a politicii Kremlinului a fost permanent dirijorul și oligarhul rus Valeri Gergiev. El declara în februarie 2014, în ajunul Olimpiadei de la Soci, într-un interviu acordat televiziunii CNN: „… cred că o mulțime de oameni greșesc în ce-l privește pe președintele Putin. [...] Am întîlnit mulți șefi de state. Le-am urmărit politica sau, mai exact, atitudinea față de cultură. Mulți dintre ei sînt lipsiți de orice interes [cultural]. Eu cred că președintele Putin aparține unui foarte restrîns grup de lideri ai lumii, care consideră cultura un lucru extrem de important.”

Cînd moderatorul de la CNN îi atrăgea atenția, imediat, că „interesul pentru artă și operă este una, iar faptul că libertatea politică din Rusia a dat înapoi cu un deceniu”, este alta: „Da și nu - răspundea evaziv dirijorul - anii '90 nu au fost cu adevărat unii ai libertății visate. [...] L-am urmărit pe dl. Putin timp de mulți ani și am vrut să acționeze, nu să promită. […] a acționa nu este doar un lucru important pentru o țară, cultura este importantă. Rusia fără cultură nu este o țară, aș spune. Este doar o imensă întindere de pămînt.”

În martie, într-un interviu cu revista „Argumentî i factî”, Gergiev revenea asupra subiectului: „eu știu că Rusia, în nici o circumstanță, nu poate deveni o țară agresoare, deși multora din lume li se spune altfel. Dar mulți din ei știu exact cît de strîns sînt legate popoarele noastre”, comenta dirijorul vorbind de ucraineni și ruși; și continua minimalizînd semnificația evenimentelor:

„Ceea ce se petrece în Ucraina a îngrijorat Statele Unite și Europa. Dar aceste evenimente îi privesc în primul rînd pe ucraineni și pe ruși. Iar pe plan istoric, - pleda Valeri Gergiev - aceasta nu este nici prima, nici a doua, nici a treia încercare de a încăiera cele două națiuni surori. Bătălia intensă politică purtată astăzi, cu un imens amestec de erori, fraudă și murdărie, este foarte primejdioasă. [...] Este imperativ să nu se cadă într-o reacție în lanț de mînie...”

La un protest împotriva lui Gergiev la Londra în mai 2014

La un protest împotriva lui Gergiev la Londra în mai 2014

Arătat cu degetul pretutindeni, stîrnind el proteste în lanț la diversele sale concerte în Occident, din Marea Britanie pînă în Statele Unite, trecînd prin Germania și Olanda, Valeri Gergiev nu și-a încetat o clipă campania pro-Putin și anti-ucraineană, cum o dovedea cu prisosință un interviu în limba engleză, acordat în luna iunie televiziunii finlandeze, cu prilejul Festivalului său de la Mikkeli.

Întrebat despre anexarea Crimeei, Gergiev răspundea: „nu este anexare, oamenii au votat pentru a părăsi Ucraina, fiindcă în Ucraina sînt prea multe elemente naziste; iar nazism înseamnă nazism. Cei care au ucis atît de mulți oameni la Kiev și au ars atît de mulți oameni la Odesa. În cealaltă parte a Ucrainei, ei îi numesc fasciști, ei nu vor să stea cu fasciști. Noi, în Rusia îi înțelegem! Ei au votat cu mare majoritate pentru a ieși din Ucraina. E o problemă a Ucrainei. Rusia primește acum refugiații…; am făcut doar o singură declarație, am spus oamenii din Crimeea trebuie salvați imediat, altfel ei vor împărtăși soarta celor de la Kiev…” Inutil de insistat mai mult asupra declarațiilor lui Gergiev…

Violonistul Gidon Kremer

Violonistul Gidon Kremer

Cert este că foarte puțin artiști, practic nici unul cu greutate în Rusia însăși, nu au contracarat acest tip de propagandă. În afara Rusiei însă s-au auzit voci, cea a violonistului Gidon Kremer, a scriitorului Andrei Kurkov, a cineastului Andrei Koncealovski sau a mai tinerei muziciene georgiene, Lisa Batiașvili. Cu ocazia unui concert cu Filarmonica din Berlin în iunie, Batiașvili își anunța bisul – o prelucrare pentru vioară a unui cîntec popular de Igor Loboda – drept un semn de solidaritate cu poporul Ucrainei.

Lisa Batiashvili

Lisa Batiashvili

Artistă în rezidență și la Hamburg, la Orchestra NDR (Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Nord-Germane), ea răspundea, în septembrie, într-un interviu cu cotidianul Hamburger Abendblatt, la întrebarea dacă nu are o senzație de „déjà vu” față de actualitatea din Ucraina: „Într-adevăr. Cred că totul se petrece în maniera georgiană. […] Cînd în Osetia de Sud s-a declanșat [războiul], germanii nu au crezut că Rusia era agresorul. Acum, în Ucraina, sîntem în fața unei situații identice. Este același soi de invazie sub pretextul apărării propriului popor.”

Anul propagandei ruse pe tema conflictului din Ucraina s-a încheiat în mod lamentabil, la începutul lunii decembrie, cînd soprana Ana Netrebko a donat un milion de ruble - echivalentul a aproape 19 mii de dolari - „din veniturile ei personale, Teatrului Național de Operă și Balet „Anatoli Solovianenko” din orașul est-ucrainean Donețk” (potrivit anunțului agenției Itar-Tass).

Ana Netrebko fotografiindu-se cu un lider și steagul separatiștilor pro-ruși

Ana Netrebko fotografiindu-se cu un lider și steagul separatiștilor pro-ruși

Numai că evenimentul petrecut și filmat la St. Petersburg a avut alura unei primitive înscenări propagandistice. Cel care a luat cecul din mîna sopranei a fost unul din liderii auto-proclamatei așa-zise republici populare, Oleg Țariov, un fost deputat de la Kiev, astăzi dat în urmărire de ucraineni pentru acțiuni separatiste, și aflat pe lista persoanelor împotriva cărora au fost decretate sancțiuni ale Uniunii Europene. Țariov a profitat de altfel de ocazie, pentru a compara Donețk-ul - pe aceeași undă ca și Kremlinul - cu Leningradul asediat odinioară de naziști, și a insistat asupra importanței gestului de sprijin făcut de Ana Netrebko în favoarea separatiștilor.

Dacă Netrebko a căzut facil în plasa propagandei și s-a fotografiat chiar cu steagul separatiștilor, o altă celebritate a scenei de operă, Cecilia Bartoli, pare să fi profitat cu relativă abilitate de propaganda rusă pentru a-și înregistra și apoi promova noul proiect discografic, intitulat „St. Petersburg”, o selecție de arii de muzică barocă interpretată la curtea țarilor Rusiei, culese din arhivele Operei Mariinski, grație intervenției lui... Valeri Gergiev.

Coperta CD-ului „St. Petersburg” cu cecilia Bartoli

Coperta CD-ului „St. Petersburg” cu cecilia Bartoli

O știre apărută pe site-ul unuia din miliardarii petrolului apropiați de Vladimir Putin a dezvăluit că discul și concertele Ceciliei Bartoli sînt sponsorizate de „ Fundația de Caritate Elena și Ghenadi Timcenko”. Susținător al lui Vladimir Putin, Ghenadi Timcenko a fost unul dintre primii moguli vizați și afectați de sancțiunile occidentale după intervenția rusă în Ucraina și anexarea Crimeei…

Concertul din Paris a fost inaugurat cu un discurs al președintei Fundației, cu o pledoarie pro-domo în care a spus, între altele : „Cred că în momente dificile cum sînt cele actuale, nu ar trebui să oprim clădirea legăturilor dintre cultura rusă și europeană. Trăim într-o aceeași arie culturală. Este important să trecem peste obstacole și să o menținem intactă”. Încotro bătea vîntul discursului nu e nevoie de comentat…

XS
SM
MD
LG