Linkuri accesibilitate

Cât de utile au fost majorările salariale din 2014 în R.Moldova și ce perspective sînt pentru 2015?


Un interviu cu Viorica Antonov, expertă la IDIS Viitorul.

Economia moldoveană a încheiat anul 2014 cu rezultate amestecate. Știrea bună este că Produsul Intern Brut a crescut cu 4,7 la sută în primele trei trimestre ale anului, iar guvernul a făcut cîteva majorări de salarii în sfera bugetară. Economia a continuat poate să crească și în trimestrul patru, în ciuda embargourilor rusești și debandadei de pe piețele estice. Dar estimările încă nu s-au făcut. Știrea proastă pentru mulți este că leul a pierdut 17 procente din valoare față de dolarul american, mai ales în ultimul trimestru al lui 2014, iar anul nou a început fără un buget aprobat, din cauza negocierilor prelungite pentru formarea noului guvern. În aceste condiții, cât de utile au fost majorările salariale de anul trecut și ce perspective există pentru 2015? Tamara Grejdeanu a stat de vorbă cu Viorica Antonov, expertă a Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul.

Viorica Antonov: „Evident că persoanele care sunt angajate în sectorul public bugetar au o situaţie mult mai delicată, pentru că salariul este mult mai mic în comparaţie cu cel din sectorul privat. Dar chiar şi dacă am estima salariul mediu care este acum pe piaţă, nu face faţă costurilor, preţul la produsele alimentare, el se măreşte în funcţie de devalorizarea leului faţă de valuta străină. Salariile trebuie să fie mărite, dar majorarea unor salarii presupune fonduri substanţiale pe care nu le deţine Republica Moldova deocamdată. Pentru semestrul de septembrie, după datele pe care le oferă statistica, avem 4267 de lei, dar nici acest salariu nu este suficient. Aş accentua că este necesar să fie revizuit costul pentru o oră de muncă în Republica Moldova, în special în sectorul bugetar. Lucrul acesta de mult se solicită şi eu cred că actuala guvernare ar trebui să acorde cât mai multă atenţie acestui moment.”

Europa Liberă: În 2014, angajaţii din domeniul educaţiei au cerut o majorare a salariilor, au organizat şi proteste, Totodată, s-a vorbit despre unele creşteri salariale în domeniul sănătăţii şi poate, cel mai mediatizat subiect a fost majorarea salariilor judecătorilor. Câtă echitate există când e vorba de aceste majorări şi pe cât de esenţiale sunt acestea?

Viorica Antonov: „Echitatea poate fi respectată şi se respectă, de fapt, între diferite categorii de salariaţi. În ceea ce priveşte acest grup de salariaţi, cum sunt judecătorii, angajaţii sistemului judiciar, salariile lor, din 2000 încoace era foarte, foarte mici şi asta a fost un pretext pentru creşterea cazurilor de corupţie. Nu ştiu cât de eficient ar fi să vorbim astăzi despre majorarea salariilor în continuare a acestui sector, este suficient deja majorat. Dar acum, sunt alte grupuri de persoane care necesită o mai mare atenţie din partea guvernului şi mă gândesc că dacă din 2010 încoace s-a pus accentul pe majorarea salariilor în sectorul justiţiei, astăzi este timpul să fie atrasă atenţia în sectorul educaţiei, pentru că acest sector este foarte vulnerabil. Noi avem reducerea cadrelor pedagogice din motiv că salariul este insuficient pentru trai. În sate există o mare criză de cadre specializate, persoanele tinere, după absolvire, nu vor să se ducă în zonele rurale să lucreze. Ceea ce ţine de alte sectoare, cum ar fi medicina sau agricultura, iarăşi construcţiile, unde, de fapt, salariul variază între 4000 şi 4500, oricum sunt nişte sectoare care devin cu timpul vulnerabile. Dacă s-a început cu sectorul justiţiei, nu este rău, este foarte bine, acum să meargă sectorul educaţiei, sănătăţii şi evident funcţionarii publici, începătorii în special. Pentru că avem funcţionari publici cu o experienţă de 10 ani care are un salariu de 7 mii de lei, în funcţie de postură, şi avem un funcţionar public cu 7 ani de experienţă care are un salariu maxim de 4 mii de lei. Şi aici este discrepanţă. De asemenea, să fie calculată responsabilitatea, timpul acordat, riscurile, dar şi nivelul de implicare. Eu gândesc că pentru fiecare grup de salariaţi, dacă nu este cazul să fie la toţi majorat, trebuie să fie şi unele facilităţi din partea guvernului.”

Europa Liberă: De rând cu domeniul educaţie, unde periodic se vorbeşte despre o lipsă de cadre, aceeaşi situaţie este atestată şi în sfera asistenţei sociale. Auzim primarii din localităţi care se plâng că nu au cum plăti salarii în măsura să atrag specialiştii în sate. A fost trecut cu vederea acest domeniu?

Viorica Antonov: „Eu gândesc că mergem spre unele îmbunătăţiri. Salariul lor, va fi, cred eu, majorat cu timpul. Este altceva că lucrul în teren este foarte greu, în special în zonele rurale şi în special, în sezonul rece al anului, şi aici este o problemă mare că şi numărul de angajaţi este foarte mic, comparativ cu cerinţele populaţiei. Cred că aici, Ministerul muncii ar trebui să vină cu un nou plan de intervenţie, cu un număr mai mare de persoane angajate, iar pentru asta, evident că este nevoie şi de un salariu competitiv pentru a încuraja tineretul să vină să lucreze.”

Europa Liberă: Periodic auzim că salariul mediu a crescut 10 la sută şi mai mult, ce efecte au aceste majorări asupra omului simplu, asupra salariatului?

Viorica Antonov: „Majorarea continuă în fiecare an, ea evident că se revizuieşte şi noi nu stăm pe loc. Problema este alta, că sunt factori geopolitici care influenţează negativ asupra pieţei economice din Republica Moldova. Şi atunci, chiar dacă se majorează salariul cu 10 procente la o persoană care are 3-4 mii de lei, ea nu va simţi substanţial lucrul acesta. Cel care primeşte astăzi un salariu de 6-7 mii, la 10-20 de procente se simte substanţial. Factorii geopolitici într-un fel menţin această discrepanţă pe care o avem cu părere de rău. Salariul creşte, dar preţurile la fel cresc şi nu există în ţară un control rigid al preţurilor, cum este în Belarus, de exemplu. Acolo, preţul la produsele de panificaţie, la produsele lactate şi mezeluri este controlat de stat şi toţi producătorii nu mai au înţelegeri de cartel, ei majorează atât cât li se permite, 5, 10, maximum 15 procente, dar nu 50, peste 60, cum se întâmplă la noi în ţară.”

Europa Liberă: O altă categorie de cetăţeni, care sunt peste jumătate de milion, sunt pensionarii. Anual, în luna aprilie, se produce indexarea pensiilor după nivelul inflaţiei. E oarecum o mărire, despre care se spune însă că nu este substanţială.

Viorica Antonov: „Ea este substanţială, ea de fapt trebuie să fie substanţială, dacă se vor lua în vedere unele momente foarte complicate astăzi de soluţionat, dar este important să se meargă în această direcţie. În primul rând, cu părere de rău, este o discriminare totală că se măreşte la toate grupele de pensionari, adică nu există o linie trasată până la ce pensie primită lunar putem oferi această indexare. Ori, societatea civilă a atras atenţia guvernanţilor la acest subiect. Este important să se tragă o linie şi să se calculeze câte persoane au pensia sub 3 mii de lei, la aceştia trebuie să fie oferită indexarea. Mai departe, mai puţin şi poate pentru cei cu 5 mii de lei, doi-trei ani să nu aibă nici un fel de indexare, este suficient.”

Europa Liberă: Dar există o politică de stat, care să aibă în vedere remunerarea diferitor categorii de cititori, funcţie de nivelul inflaţiei, necesităţile oamenilor?

Viorica Antonov: „Politica de salarizare în Moldova practic îmbină aceste momente, le ia în vedere, şi condiţiile economice care sunt, dar repet, finanţe substanţiale nu avem ca să majorăm salariile. Pentru asta este nevoie de revizuirea unor instrumente care contribuie la crearea bugetului. Şi aici este nevoie de crearea unor facilităţi anumitor agenţi economici care nemijlocit contribuie la buget, din care se plătesc salariile în final. Asta este soluţia, dar atât timp cât există interese de cartel, noi nu putem astăzi vorbi de majorări esenţiale de salii în sectorul bugetar. Dar nici agenţii economici din sectoarele private nu-şi permit de fiecare dată majorare. Când statistica preia salariul acesta mediu, de fapt, e foarte simplu, jumătate din angajaţii băncilor au salarii până la 3-4 mii de lei, şi persoanele care au poziţii-cheie au peste 15-20 de mii de lei lunar, fie întreprindere, fie bancă privată. Când faci media, evident că îţi va ieşi 4, 7, 8 mii de lei şi atunci pare că lumea trăieşte bine. Dar dacă intri în politica internă a unei bănci sau a unei organizaţii private, şi acolo sunt substanţiale discrepanţe.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG