Linkuri accesibilitate

Tatiana Ciobanu: „trebuie să ne aşezăm pe poziţia noastră în manieră foarte clară, consecventă şi concretă ”


Vedere a Romei

Vedere a Romei

Un bilanț 2014 și opinii ale coordonatoarei Asociației „Dacia” de la Roma, Italia.

O comunitate importantă de cetăţeni moldoveni este stabilită şi în Italia. În ultimii ani, migranţii de aici au trebuit să facă faţă şomajului şi valurilor de scumpiri. Cum se descurcă astăzi cei stabiliţi în peninsulă, am insistat să aflu de la Tatiana Ciobanu, coordonatoarea Asociaţiei „Dacia” de la Roma:

Tatiana Ciobanu

Tatiana Ciobanu

Tatiana Ciobanu: „A fost o perioadă când basarabenii, mulţămită hărniciei, spiritului de supravieţuire, au reuşit, totuşi, să obţină un loc de muncă, să obţină stabilitate. Dar, în ultimul timp, se observă, o vedem şi între prietenii noştri, mai ales între bărbaţi, că nu mai există un câmp de muncă atât de activ ca în anii precedenţi.

Am văzut cazuri când bărbaţii noştri, aflaţi în Italia de ani de zile, au trebuit să plece chiar la Moscova şi de acolo ne telefonează şi ne spun că au reuşit să obţină un post de lucru. Aceasta mă întrist foarte mult. Din păcate, câmpul de muncă se restrânge şi pentru italieni inclusiv. Noi avem prieteni italieni, care deseori sunt în situaţii mai complicate ca noi. Noi reuşim să ne adaptăm şi la necesităţile patronilor de muncă atunci când nu mai reuşesc să ne plătească ca înainte sau îi aşteptăm atunci când este nevoie, iar italienii sunt deprinşi cu o altă dinamică în câmpul muncii şi atunci ei preferă să caute posibilităţi mai reuşite şi deseori rămân fără serviciu mai pe o lungă durată decât rămânem noi.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, chiar dacă îşi găsesc mai greu de muncă cei stabiliţi în străinătate, totuşi, nu-i prea văd să revină acasă, atunci când nu au acolo un loc de muncă. De ce sunt atât de puţini cei care revin?

Tatiana Ciobanu: „Observ entuziasmul persoanelor care vor să revină acasă, să creeze o activitate şi deseori îi vedem reîntorşi în Italia şi mai disperaţi, şi mai lipsiţi de entuziasm, după ce au fost deja acasă, deoarece din păcate s-au creat două realităţi: realitatea lucrurilor pe care o văd cetăţenii plecaţi peste hotare şi esenţa celor care au rămas acasă, esența situaţiei create acasă, dinamica căreia noi nu am trăit-o personal. Se creează două sisteme închise, care, practic, cei aflaţi peste hotare nu mai au loc deoarece au alte viziuni.

Tu te duci cu propunerile tale, societatea din locul de baştină nu e pregătită pentru aşa schimbări. E firesc, deoarece nu au trecut experienţa occidentală. Şi atunci un cetăţean care a lucrat în Occident nu mai are timpul acela, răbdarea ceia să o ia iarăşi de la-nceput. Este o realitate la care trebuie să gândim profund şi să fim noi singuri gata să creăm locuri de muncă pentru alţii acasă, dar, din păcate, nu reuşim deoarece sunt familii care supravieţuiesc aici şi nu ai capitalul necesar să te reîntorci acasă să creezi o întreprindere, o activitate, să creezi locuri de muncă.”

Europa Liberă: Dar în ultimii ani autorităţile de la Chişinău lansează programe destinate migranţilor care vor să investească în republica Moldova. Mi-amintesc acum, bunăoară, programul Pare 1+1 – în care la fiecare leu investit vine statul cu alt leu. Cât de populare sunt aceste programe printre cei stabiliţi în străinătate?

Tatiana Ciobanu: „Accesul la aceste proiecte este limitat. Sunt proiecte la care pot avea acces puţine persoane. Şi iarăşi nu toţi au acea bază, acel unu (1 leu) investiţional personal, dat fiind că toţii anii aceştia puţini au reuşit să-şi facă un capital. Aşa e natura noastră suntem mărinimoşi, suntem generoşi vrem să ajutăm pe toţi, dar până la urmă nu ajutăm pe nimeni, inclusiv pe noi personal şi putem să fim şi suspectaţi că nu am dat de ajuns, că aşa e omul, nu ştie realitatea occidentului şi îşi imaginează lucruri care sunt inexistente. Nu e atât de uşor să supravieţuieşti aici, în Occident, şi să reuşeşti să aduni şi un capital, asta e problema.”

Europa Liberă: Vorbeaţi despre două realităţi, cea din Republica Moldova şi cea din UE. Credeţi, de exemplu, că odată cu semnarea Acordului de Asociere şi liberalizarea regimului de vize, cele două realităţi s-ar putea apropia?

Tatiana Ciobanu: „Micile proiecte care se implementează în Republica Moldova, totuşi, apropie aceste două realităţi. Sunt lucruri care au nevoie de timp. Să nu uităm, 60 de ani şi mai mult în spaţiul sovietic şi-au dat rezultatele sale şi ultimele alegeri ne-au mai adus aminte că lucrurile nu se schimbă atât de uşor. Sunt perioade istorice destul de lungi şi ar trebui să avem multă răbdare. Asta le spun şi tinerilor noştri. Bunăstarea ne-am inventat-o noi, bunăstarea în Europa durează poate peste 60 de ani după cel de-Al Doilea Război Mondial, în rest a fost o istorie foarte complicată şi facem şi noi parte din această istorie. Trebuie să muncim zi de zi, să ne suflecăm mânicile şi fiecare dintre noi să fie conştient că Europa este şi el şi să dea dovadă de mai multă tenacitate, putere.”

Europa Liberă: Doamna Ciobanu, Dvs. ce aşteptări aveţi de la viitoarea guvernare? ce probleme ar trebui să rezolve în primul rând?

Tatiana Ciobanu: „Problemele cu legislaţia Republicii Moldova trebuie soluţionate. Aşteptăm foarte mult să se conştientizeze că Republica Moldova nu poate să rămână un loc a spălării banilor ruseşti. Guvernatorul Băncii Naţionale, domnul Dorin Drăguţan oare chiar nu observă ceea ce se întâmplă? Că suntem implicaţi în schema Magniţki. Se tace. Nu mai zic că nu s-a mai elucidat şi aprilie 2009. Aşteptăm o claritate şi în cazul regretatului deputat Ion Butmalai – un semn foarte dureros a anului 2014. Sunt puncte care trebuie încet, încet depănate, deznodate.

Până la urmă nu avem nimic contrar nici faţă de spaţiul fost sovietic. Sunt oameni care au şi ei parcursul lor înspre o democraţie, o libertate. De ce să nu le dăm o mână de ajutor, dar nu din punctul de vedere al guvernului putinian. Nu ca cei care trebui să fim telecomandaţi, dar ca colaboratori, persoane cu aceleaşi drepturi. Suntem mai aproape de Europa, vă spunem ce vedem noi, faceţi şi voi alegerea voastră, faceţi şi voi mişcarea voastră, nu avem nimic împotriva voastră, dar esenţa noastră este asta, suntem latini. Adică noi trebuie în manieră foarte clară, foarte consecventă şi concretă să ne aşezăm pe poziţia noastră.”

Europa Liberă: Suntem în perioada sărbătorilor de iarnă şi sunt curioasă să ştiu cum reuşiţi să păstraţi obiceiurile pe care le-aţi prins de la părinţi? Mergeţi la cunoştinţe cu colindatul? Faceţi cozonaci de Crăciun sau panettonii italieni le-au luat locul?

Tatiana Ciobanu: „Nu le-au luat locul. Facem Crăciunei. Şi înainte de Crăciunul catolic am avut o şezătoare literară, chiar în casa mea, la care au venit doamnele cu Crăciunei, au venit cu colinde. Noi începem cu Crăciunul de pe 25 decembrie, îl sărbătorim şi pe cel din 7 ianuarie. Asta e realitatea. Merg la biserica ortodoxă unde Crăciunul se sărbătoreşte pe 7 ianuarie. Mai moderăm mesele noastre, le ţinem mai de post, dar suntem alături şi de fraţii români care serbează Crăciunul la 25 decembrie. Suntem cei mai festaioli, cum zic italienii, ne ţinem de două sărbători. Un pic epuizaţi, dar reuşim să ajungem la 7 ianuarie să sărbătorim şi Crăciunul pe stilul vechi. Se întâmplă această realitate şi nu e atât de uşor de înfruntat. Lucrul acesta nu ne permite să cădem în depresie, dar un pic ne extenuează, asta e.”

XS
SM
MD
LG