Linkuri accesibilitate

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Participare despre transparența deciziilor.

Consiliul Național de Participare este o structură înființată de guvern pentru a afla opinia societății civile la luarea deciziilor. Dar Consiliul condus de un reprezentant al Societății Civile, Sergiu Ostaf, a calculat că, în perioada 2012-2014, cel puțin o treime din deciziile de guvern n-au trecut prin acest mecanism de consultări publice, în timp ce controlului anticorupție au fost supuse numai 15 la sută din proiecte.

Europa Liberă: Consiliul Naţional pentru Participare, un organ consultativ creat la iniţiativa Guvernului şi format din reprezentanţi ai societăţii civile şi-a încheiat cel de-al doilea mandat. În ultimii doi ani a-şi urmărit cât de transparent este executivul moldovenesc atunci când adoptă diverse decizii. Dacă ar fi să apreciaţi, pe scurt, transparenţa decizională în anul 2014, ce notă aţi oferi Guvernului?

Sergiu Ostaf

Sergiu Ostaf

Sergiu Ostaf: „Dacă vorbim doar despre 2014, dar concluzia este în comparaţie cu 2012, 2013, aş spune că nota este nesatisfăcătoare. Şi asta pentru că în 2014 că recomandările şi constatările pe care le-am formulat în 2012, 2013 vizavi de unele carenţe în ceea ce priveşte transparenţa decizională să fie luate în consideraţie. Din păcate aceasta nu s-a întâmplat. Acele recomandări concrete care se conţineau în rapoartele noastre, care au fost expediate şi Ministerului de Justiţie, şi Guvernului, şi Cancelariei de Stat, nu au fost luate în consideraţie.

Prin urmare, ajung la concluzia că Guvernul în 2014 nu a demonstrat dorinţa de a consolida transparenţa decizională. Din această cauza nota este nesatisfăcătoare pentru anul 2014. Şi dacă avem un anumit progres faţă de

Guvernul în 2014 nu a demonstrat dorinţa de a consolida transparenţa decizională. Mai mult ca atât, s-a înregistrat un regres...

perioada de până la 2009 aceasta nu înseamnă că trebuie să rămânem pe aceleaşi poziţii şi în 2013, 2014, ci trebuie să înregistrăm în continuare progrese şi îmbunătăţiri. Dar în 2014, în raport cu anii precedenţi, nu am văzut un progres, mai mult ca atât, s-a înregistrat un regres a disponibilităţii de a recunoaşte şi soluţiona problemele şi carenţele la capitolul transparenţă decizională.”

Europa Liberă: E o situaţie caracteristică doar Guvernului sau majorităţii instituţiilor de stat?

Sergiu Ostaf: „Când vorbesc despre transparenţa Guvernului mă refer la transparența executivului, în ansamblu, incluzând ministerele şi Cabinetul de miniştri.”

Europa Liberă: Dar cât de transparent în adoptarea deciziilor, a legilor a fost Legislativul, bunăoară?

Sergiu Ostaf: „Pentru parlament nu am realizat această evaluare sistematică. Din păcate nu există un organ care ar urmări foarte atent activitatea parlamentului. Dar în linii generale există trei carenţe mari care sunt valabile atât în cazul Executivului, cât şi în cazul legislativului, carenţe care nu au fost înlăturate, deşi noi am vorbit mult despre asta, am şi probat, am oferit probe, cazuri concrete.

Influenţa politicului e atât de mare, încât raţionamentele economice şi sociale practic sunt subminate...

Prima carenţă: există o influenţă a politicului atât de mare asupra procesului raţional de adoptare a deciziilor, încât raţionamentele de ordin economic, social sau de altă natură practic sunt subminate de influenţa politicului. Asta se întâmplă pentru că administrația publică preponderent serveşte intereselor clientelare, economice şi totodată serviciul public nu are instrumente de apărare, de defensivă faţă de aceste influenţe de ordin politic şi economic asupra lor.

A doua carenţă sistemică: lipseşte un instrument care ar permite cetăţenilor, dar şi grupurilor organizate din cadrul societăţii civile, să urmărească parcursul în detaliu al procesului decizional, din momentul intenţie de a elabora o decizie şi până la momentul adoptării acesteia. în statele europene acesta este un program soft care reflectă întregul proces, inclusiv starea intermediară a

Cetăţenii nu dispun de un instrument care le-ar permite să urmărească în detaliu procesul decizional...

procesului decizional, fie că aceasta se referă la o lege, sau la un proiect de politici. În Moldova aveam doar frânturi, atunci când un proiect de lege este publicat pe site-ul instituţiei sau pe portalul particip.gov.md şi atât. Mai este versiunea pre-finală este publicată pe site-ul executivului cu trei zile, uneori mai puţin, înainte de a fi adoptată de Guvern. Deci, avem două frânturi a întregului proces decizional.

A treia carenţă: în momentul în care nu se respectă exigenţele transparenței decizionale cetăţenii şi grupurile organizate, cum ar fi ONG-urile nu dispun de un drept la un remediu eficient, efectiv pentru a obliga administraţia publică să reia procesul de consultare sau de asigurare a transparenţei. Acesta este un drept inerent unei democraţii, de care este privat cetăţeanul din Republica Moldova. urmare a acestor trei carenţe avem o situaţie când în aproape 48 la sută din toate deciziile (sub aspect cantitativ) nu sunt respectate exigenţele transparenţei decizionale.”

Europa Liberă: Pornind de la asta, ce recomandări aţi avea pentru noul guvern, noul parlament rezultate din alegerile parlamentare din 30 noiembrie?

Sergiu Ostaf: „Prima recomandare este modificarea legii privind transparența decizională, adică crearea acestui drept la un remediu eficient în cazul în care nu sunt respectate exigenţele transparenței. ceea ce ar însemna că orice persoană ar putea să depună o plângere dacă nu a fost respectată transparența, iar organul care elaborează această decizie să repete procedura pentru a se conforma exigenţei de transparenţă, sau organul superior să organizeze din oficiu acest proces sau să-l oblige pe organul inferior să o facă. Modificările concrete în acest sens la legea privind transparența decizională şi în legea administraţiei publice locale sunt incluse în raportul nostru.

A doua recomandare: foarte important, este elaborarea unui soft, unui program informaţional care va reflecta întregul proces, întregul parcurs al unei decizii: iniţiere, elaborare, consultare, evaluare a expertizei anticorupţie sau a impactului regulator, pre-adoptare şi adoptare. Atunci oricare persoană calificată va putea să se logheze şi să vadă ce se întâmplă cu fiecare proiect de act legislativ şi normativ.

În al treilea rând, acest soft sau program informaţional trebuie să fie aplicat şi în raport cu deciziile individuale de privatizare a bunurilor publice, a întreprinderilor de stat, transmiterea în sectorul privat a activelor statului. acelaşi sistem trebuie să fie aplicat şi pentru toate licitaţiile publice. Cerinţele legii, la acest capitol, ca şi cum există însă acest soft, acest program informaţional lipseşte.

Sper că 2015 va fi un an de conștientizare că nu este oportună reproducerea comportamentului din 2014 care a rezultat în scandaluri enorme...

În consecinţă, aceasta privează cetăţeanul să cunoască ce se întâmplă cu deciziile în ceea ce priveşte transmiterea bunurilor publice sau transferul unor surse financiare către sectorul privat. Prin urmare, se întâmplă că grupurile elitiste, grupurile care controlează şi influenţează deciziile, din perspectivă politică, din perspectiva propriilor interese, maximalizează interesele lor personale în detrimentul interesului public.”

Europa Liberă: Credeţi ca va ţine cont noua guvernare de aceste recomandări, dacă ţineţi seama de felul cum a fost trată până acum Consiliul naţional de participare, în particular şi societatea civilă, în general?

Sergiu Ostaf: „Sper că 2015 va fi un an de conștientizare că nu este oportună reproducerea comportamentului din 2014 care a rezultat în scandaluri enorme, în impacturi absolut negative din cauza lipsei de transparenţă în sectorul bancar, în sectorul transportului aerian, la capitolul subvenţii în agricultură, cu privatizarea neclară a mai multor obiecte. Toate acestea ar putea să creeze o stare de conştientizare pentru clasa politică că acest comportament este, de fapt, o modalitate de a-ţi omorî, în primul rând, reputaţia şi, în al doilea rând, şansele electorale. În al treilea rând, de fapt, omori această ţară prin construirea unor scheme elitiste de interes minor a unor grupuri de influenţă. Prin urmare, omori şansa acestei ţări să devină una democratică şi cu bunăstare pentru cetăţeni.”

Europa Liberă: Cetăţeanului simplu cum i-aţi explica de ce este important ca proiectele de legi, proiectele de decizii să fie publicate şi consultate cu societatea civilă, cu opinia publică?

Sergiu Ostaf: „Dacă proiectele de decizii şi acte normative nu sunt publicate înseamnă că cel mai probabil preţul pentru un produs sau un serviciu, fie că de alimentaţie, de transport, de utilităţi, cum ar fi energia termică sau electrică, apă, cu siguranţă va fi mai scump decât ar trebui. Dacă nu se asigură transparenţă, cetăţeanul simplu trebuie să cunoască că atunci există anumite interese înguste a unor grupuri care doresc ca interesele lor să fie reflectate într-o decizie sau alta şi ele vor cumula o rentă suplimentară în urma acestor decizii. Deci, nu se acţionează în interesul cetăţeanului, ci în interesul unor grupuri obscure, elitiste şi maximalizează interesul politic şi cel economic a unor grupuri.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG