Linkuri accesibilitate

Tatiana Croitoru: „Aş vrea ca Moldova în 2015 să-şi ocupe locul binemeritat printre ţările producătoare de vinuri”


Valentina Ursu în dialog cu şefa companiei Fautor, despre cum a fost anul 2014 pentru vinificatorii moldoveni.

Pierderile cauzate de embargoul impus de Moscova vinurilor moldoveneşti se ridică la 20 de milioane de dolari. Respinse de Rusia, licorile moldoveneşti sunt tot mai apreciate de europeni, chinezi sau de japonezi. Compania de familie Fautor a fost fondată în anul 1997 și nu a exportat niciodată vinuri pe piața estică, declară Europei libere Tatiana Croitoru, șefa companiei.

Tatiana Croitoru: „2014 a fost un an de schimbări. A apărut Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, care s-a angajat să ne ajute să promovăm brandul de ţară „Vinul Moldovei”, o legendă vie, să-l promovăm atât în ţară cât şi peste hotare. Şi cu forţe comune am reuşit să facem câte ceva.

Tatiana Croitoru
Tatiana Croitoru

Deci, e bine când mergi la o expoziţie şi ceea ce ţine de amenajarea standului o face acest Oficiu. Însăşi compania Fautor și eu, personal, am participat la mai multe expoziţii, am participat, în primul rând, la un vernisaj al vinului moldovenesc în Varşovia, la Expoziţia „ProWine China 2014” din Shanghai şi la o expoziţie a vinului în vrac din Olanda, Amsterdam.

În comparaţie cu anii precedenţi, a fost bine că la ambele expoziţii, din Olanda şi din China, Oficiul Naţional a reuşit să amenajeze un stand, care ne-a reprezentat. Şi în comparaţie cu ceilalţi ani ne-am simţit şi noi chiar membri deplini ai acestei expoziţii şi nu ne deranja faptul că suntem dintr-o ţară care deocamdată într-adevăr nu ştie lumea unde se află şi fără harta Moldovei alături nu puteai să comunici cu 80% dintre vizitatorii expoziţiei.

Bunăoară, în Shanghai discuţiile se începeau de la informaţia unde se află Moldova, iar după aceea, când oamenii degustau vinurile, era foarte plăcut să vezi reacţia de admiraţie, de interes. Şi acest lucru, vreau să revin la ideea ceea ce se face astăzi împreună cu Oficiul Viei şi Vinului, împreună făcut de acest Oficiu şi noi, companiile participante la expoziţie, participante cu vinuri de calitate, împreună reuşim, piatră cu piatră, să clădim această imagine bună, care va avea efecte în curând.

Desigur că e foarte bine când ele vin spontan şi a doua zi, dar nu trebuie să sperăm că aceasta se va întâmpla aşa de repede. Dar sunt sigură că în viitorul apropiat vor fi şi foarte mulţi care vor cunoaşte nu numai unde se află Moldova, dar vor cunoaşte că aici se produce vin bun.”

Europa Liberă: Ani la rând penetrarea pieţei de desfacere era o problemă, mai ales după ce au fost instituite şi aceste embargouri impuse de către Federaţia Rusă, încotro Moldova cu această producţie de vinuri, spre Est, spre Vest? Se zice că orice piaţă e preţioasă şi nu e în interesul nimănui ca să fie pierdută piaţa.

Tatiana Croitoru: „Sigur că da.”

Europa Liberă: Piaţa de desfacere dă bătăi de cap vinificatorilor?

Tatiana Croitoru: „Sigur. Odată ce ai o piaţă de desfacere, odată ce ai un cumpărător, un importator, trebuie să-l prețuiești, să faci ca să-i îndeplineşti cerinţele. Fiindcă aceste cerinţe reies, respectiv, din cerinţele pieţei, ale ţării unde el activează şi unde trebuie să comercializeze marfa.

Ceea ce ţine de Rusia, da, e bine, acei care au lucrat cu această ţară, sigur că au contat şi contează probabil foarte mult pe această piaţă. Noi însă nu am lucrat cu Rusia şi, respectiv, nu am suferit atât de mult. Au fost multe oportunităţi de a ne încadra şi a lucra şi cu Rusia, dar ne-am uitat de la început cam sceptic din punct de vedere al cerinţelor care erau deseori impuse nu de importatori, dar la nivel mai înalt.

Şi aşa s-a întâmplat că nu am început să lucrăm, ne-am orientat spre alte pieţe şi astăzi nu regretăm, fiindcă avem importator permanent din China, şi nu numai unul, am făcut export în Canada, în România, Polonia, Cehia, chiar şi în Germania. Am exportat vinurile noastre îmbuteliate. Se preconizează că în 2015 vom avea contracte chiar şi cu importatori din Spania, care importă vinuri pentru mai multe ţări din Europa, inclusiv pentru Statele Unite ale Americii.

Mai avem câteva proiecte, care sunt aproape de semnarea contractelor. Deci, nu aş zice că 2014 a fost un an rău. Poate a fost în sensul că nu s-au realizat multe proiecte, dar proiectele acestea au apărut anume în 2014, pe care noi le vedem real să se implementeze, să se realizeze în 2015.”

Europa Liberă: Sunt mari investiţiile care se fac pentru a vedea aceste sticle cu vin de calitate, inclusiv de la dumneavoastră?

Tatiana Croitoru şi fiica sa Ruxanda
Tatiana Croitoru şi fiica sa Ruxanda

Tatiana Croitoru: „Aceste investiţii s-au făcut treptat, an de an. Şi le facem în fiecare an începând cu plantaţii de viţă-de-vie şi nu numai acelea care au fost plantate, bunăoară, în anii 2003-2006. Am plantat chiar şi în anii aceştia mai grei, fiindcă am văzut necesitatea de plantare a unor soiuri autohtone şi atunci am plantat soiuri autohtone şi mai puţin cunoscute, cum ar fi din cele autohtone Feteasca neagră, Feteasca regală, Rară neagră. Şi, totodată, am hotărât că e necesar să mai avem şi ceva pentru cupaj, nişte soiuri mai interesante – Tempranillo, Albariño, Pinot gris.

Iar în cramă permanent trebuie să investeşti. Dar dacă s-au făcut investiţii mai mari în anii precedenţi, în ultimii ani investiţiile se fac, dar mai puţin. Ce ţine de vinurile Fautor, am participat şi noi la expoziţii internaţionale şi suntem bucuroşi că au fost apreciate la concursuri de talie internaţională şi foarte importante.”

Europa Liberă: Şi totuşi preţul cu care îl comercializaţi nu e cel, de exemplu, cu care se vinde o sticlă de vin de calitate din Franţa.

Tatiana Croitoru: „Noi nu numai că ne învăţăm a face vinuri de calitate, după cerinţa zilei de astăzi, dar probabil ne învăţăm a face şi un business ca să fim competitivi. Şi începi să faci calcule de la început până la sfârşit şi te gândeşti unde poţi, unde ai rezerve ca să faci anumite economii, dar nu în detrimentul calităţii sau în detrimentul ambalajului. Da, din practica personală, văd că se poate. Şi, totodată, este altă metodă, când vezi că poţi comercializa o cantitate mai mare şi cu un profit mai mic per sticlă, dar per volum, în ansamblu, să ai un profit mai mare. Şi toţi aceşti factori te ajută să te motiveze şi să te încadreze în aceste cerinţe ale pieţei Uniunii Europene, această piaţă mare şi interesantă. A propos, unde dacă Franţa sau altă ţară poate, atunci şi noi trebuie să tindem şi să putem şi noi. Fiindcă pentru vinurile noastre, pentru noi nu se vor crea condiţii speciale, vom vinde produsul nostru în aceleaşi condiţii ca şi celelalte produse de pe alte pieţe.”

Europa Liberă: Atunci e adevărată sau falsă ideea că nimeni nu te aşteaptă pe piaţa europeană cu marfa ta? Există această temere.

Tatiana Croitoru: „Se face în felul următor: ai găsit importatori, le-ai trimis mostrele de vin, le-au degustat, le-au plăcut sau nu le-au plăcut. Odată ce le-au plăcut mostrele, se duce discuţia mai departe. Deci, nu e pentru dânşii o problemă că eşti din Moldova. Da, pentru început vor fi nuanţe, fiindcă nu vii dintr-o ţară cunoscută, recunoscută. Dar dacă sunt de faţă toţi factorii aceştia – calitatea, preţul, ambalarea – câştigi încrederea.

Am văzut reacţia, importatorii zic: „E interesant să lucrezi cu producători dintr-o aşa regiune, o ţară nouă”. Acesta poate fi un factor în plus, pozitiv pentru acest importator, când apare cu un producător nou, dintr-o ţară nouă. Anume aşa s-a întâmplat cu partenerii din Germania, cu partenerii din Spania, ei au hotărât că vor să aibă nişte vinuri din această ţară.”

Europa Liberă: Legaţi aşteptări de anul 2015?

Tatiana Croitoru: „Vrem să avem realizări de vin îmbuteliat.”

Europa Liberă: În vrac nu se merită?

Tatiana Croitoru: „Pentru o companie ca noi se merită să vinzi şi vin în vrac, atâta timp cât ai o cantitate mare de vinuri. Ar fi foarte bine ca 65% din vinuri să fie îmbuteliate, iar 30-35% - vin în vrac. Eu aş vrea să zic aşa: mulţumim Domnului pentru ce ne-a dat în 2014. Şi să dea Domnul ca vinul moldovenesc să fie băutură căutată şi să existe această cultură a consumului de vin, fiindcă numai atunci el ne va fi de folos. Şi, totodată, le doresc tuturor colegilor de breaslă succes, un succes, dar nu succes al fiecărei companii, un succes comun al vinificatorilor şi, respectiv, al ţării. Aş vrea ca Moldova în 2015 şi în anii apropiaţi într-adevăr să-şi ocupe locul binemeritat în cohorta ţărilor producătoare de vinuri şi să ne cunoască şi să fim apreciaţi aşa cum se apreciază vinurile din Italia, Spania, Franţa.”

XS
SM
MD
LG