Noua doctrină de securitate a Moscovei, mai agresivă, are drept principal scop să mențină sub presiune Europa, și mai ales Europa de Est, arată Cristian Câmpeanu într-o analiză publicată de România liberă. Teza lui Putin, încorporată în acest document, nu pare să fie contrazisă de nimeni la Moscova, arată analistul. Ea prevede că revolta ucrainenilor împotriva regimului Ianukovici ar fi fost orchestrată de Occident, de Statele Unite în special, și că deci anexarea Crimeii și preluarea controlului asupra Estului Ucrainei ar fi acțiuni de răspuns la agresiunile occidentale.
Articolul din România liberă explică unele dedesubturi ale propagandei lui Putin: protestele împotriva amplasării elementelor scutului american antirachetă au făcut din România, Polonia și țările baltice ținte precise ale imperialismului rus exprimat prin doctrina de Securitate a Moscovei; ele acoperă de fapt dorința Rusiei de a-și dezvolta un sistem de rachete intercontinentale mai performant. Chiar în ziua prezentării doctrinei de securitate, a fost testată cu succes o asemenea rachetă, arată România liberă.
Evenimentul zilei, dar și alte publicații, informează despre reducerea cu 30% a livrărilor de gaze naturale dinspre Gazprom spre România. Sunt preluate de asemenea asigurările date de ministrul român al economiei, Andrei Gerea, și de premierul Victor Ponta cum că România poate face față din resurse proprii nevoilor populației și chiar în situații de urgență.
Același cotidian scrie că Ucraina ar putea declara stare de război. Este de fapt preluarea declarației secretarului Consiliului pentru Securitate şi Apărare Naţională din Ucraina, Oleksander Turcinov, care a spus că aceasta rămâne singura soluție în caz că negocierile cu rușii pentru aplicarea acordurilor de la Minsk eșuează.
Site-ul ziare.com a publicat în ultimele zile și partea a doua a unui amplu interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu. Cărtărescu este, în același timp, și unul dintre cei mai cunoscuți comentatori politici din România, retras însă din presă după vara lui 2012. Cărtărescu comentează „miracolul și enigma votului din 16 noiembrie”, când Klaus Iohannis a fost ales președinte al României. Consideră că Iohannis e un președinte foarte norocos. Se bucură de o mare încredere, atât în țară cât și peste hotare și ar putea fi chiar „marea șansă a României”. Alegerea noului președinte i-a schimbat lui Mircea Cărtărescu perspectiva asupra țării, mărturisește în interviul de la ziare.com, l-a scos din pesimismul adânc în care îl scufundase capturarea României de către „o cârdășie de câteva mii de oameni”. Totuși, avertizează invitatul Ioanei Ene-Dogioiu, „hidra comunisto-securisto-mafiotică nu se va lăsa atât de ușor decapitată”.
În interviu, Cărtărescu atribuie bună parte din înfrângerea la prezidențiale a social-democratului Victor Ponta românilor plecați la muncă în străinătate. Crede că acești oameni, care au descoperit demnitatea abia muncind cinstit în Occident, vor reforma România. O spune dintr-o experiență personală tulburătoare: cei 11 frați ai soției sale au muncit sau muncesc în Spania și le-a putut urmări transformarea.
Anul 2015 va fi anul marilor reforme in beneficiul diasporei, consideră și deputatul liberal Ovidiu Raețchi care a scris un text preluat pe site-ul pesurse.ro: „Prin deznodământul alegerilor prezidențiale, Diaspora a devenit, în anul 2014, un actor electoral esențial în sistemul politic românesc”.
