Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători, la microfon Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene, 30 de minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Bilanţul anului economic şi social 2014 şi perspective pentru anul 2015 în regiunea transnistreană şi în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol. Opinii ale locuitorilor regiunii şi ale unor experţi de pe ambele maluri ale Nistrului.

***

Europa Liberă: Înaintea sfârşitului de an 2014 i-am întrebat pe mai mulţi locuitori ai oraşului Tiraspol prin ce a fost memorabil anul şi ce aşteaptă să le aducă anul 2015?

- Мы желаем, конечно, как и весь наш народ, мира, добра, процветания нашей республике, благополучия, чтобы не повлияли никакие внешние факторы, наши соседи и происки тех, кто хотел нам зла. Думаю, что все будет хорошо, наш президент нас поддержит. В 2014 году что запомнилось? Особых событий не было, но город похорошел. Вот и елку хорошую поставили, освещение многих зданий благоприятно влияет на настроение. Все хорошо в этом году.

- Учусь в лицее, сейчас заканчиваю 11-й класс и очень хочу хорошо сдать экзамены, безумно хорошо. А запомнился он тем, что появились новые возможности для меня, и очень хотелось бы, чтобы все сбылось. Получить образование не только здесь, а также за границей, где-то в Штатах. Пока стабильно учу английский и хочу уехать. Вот так…

- Вообще-то очень тяжело на этот вопрос ответить, Почему? Ну, что может запомниться? Живы – и слава Богу. А что пожелать? Конечно, всем здоровья и денег побольше.

- Я вообще многого жду от наступающего нового года, потому что у меня сейчас происходят большие перемены… Хотелось бы, конечно, пожелать, чтобы наша республика, как говорится, процветала, чтобы у людей была работа обязательно и только всего хорошего. То, что сейчас у меня как бы эти перемены такие, это, конечно, меня радует, потому что я буду ближе к детям. А дети в России, в Ленинграде.

- Ну, честно говоря, уходящий год – это достижения студентов, я там декан по делам молодежи, дети у меня ездили в Минск, они заняли второе место среди факультетов, это действительно, это просто класс. Ну и чего хочется в новом году – конечно же, как всегда, счастья, любви. И, конечно же, хочется, чтобы мои дети, как студенты, занимали первые места.

- Я человек серьезный, я пишу перед каждым новым годом себе планы, всегда списком, это, наверное, у меня уже пятый год такая традиция. Я где-то в декабре сажусь и перечитываю, что у меня случилось из того списка в этом году и всегда пишу на новый год. Ну, большая часть списка всегда сбывается – это и материальная, и духовная – ну, все, абсолютно все сферы я затрагиваю всегда. Дальнейшего развития, беременности следующей, здоровья родственникам и работа над собой.

- В том году практически ничего не запомнилось, а в этом году ожидаем, может, что-то изменится к лучшему. Думаю, признания, наверное, скорее всего, республики, признания нашего народа как государства.

- Мне этот год запомнился тем, что я закончила школу, сдала успешно экзамены, как я в принципе и планировала, готовилась, провела весело свой выпускной, поступила в универ, новые знакомства, это очень интересно. Мне легко учиться, а впереди еще студенческая жизнь, такая же насыщенная… В общем, я хочу учиться хорошо, достигать новых целей, хочу окончить хорошо универ, найти свою любовь…

- Этот год нам ничем не запомнился, а всем желаю, чтоб не было войны. Самое главное, чтоб все были здоровы.

- Больше проблем было в этом году, чем в предыдущем, я надеюсь, что в следующем году все будет хорошо.

- Больше всего мне запомнились в уходящем году моменты, проведенные в общаге. Нашла много друзей, много знакомых, которые помогают и всегда готовы помочь в любой ситуации. В наступающем году я жду, чтобы учеба закончилась с отличием. Ну, не с отличием, так, может, хорошо… И этого желаю и другим.

- Я учусь в приднестровском государственном университете им. Шевченко, экономический факультет. Знаю, что будем работать в бизнес-аналитике, а что именно - придет время, узнаем…

- Ну, во-первых, у меня внук родился второй, хотя уже две внучки есть. Тоже хорошо. Дети здоровы, прекрасная работа. 14-ый год, к сожалению, уже старше стал на год и, я думаю, что в 15-ом году, конечно, что-то лучшее человек всегда хочет, чтобы было. Те же старики, допустим, чтоб лучше жили, пенсии им подняли. Молодежь чтоб училась, а не шарахалась где-то что-то искала, по подворотням. Потому что молодежь просто выкинули на улицу практически, сейчас в кабаках сидят, где-то им надо покурить, пивка выпить, вот так…

- У меня нет таких событий, всплесков нет. Чтоб война закончилась на Украине, у меня там родственники, переживаю сильно.

- У меня немного событий было в этом году. На работу устроился, по карьерной лестнице чуть прошелся… Ну, ожидаю, в принципе, что буду дальше продвигаться по карьерной лестнице.

- Ну, если это касается лично меня, то стало хуже финансовое положение. Но вообще настроение есть, потому что у нас, слава Богу, не юго-восток Украины, посмотришь на них, и думаешь: нет, ты счастлив, там такое, что не позавидуешь и никому не пожелаешь. А если глобально – ну, год начинался очень хорошо, очень правильно, с олимпиады, а потом пошел-пошел и скатился до войны до этой, до проблем, конечно, это не очень хорошо. В следующем году? Полагаюсь на Божий промысел, надеюсь, что Россия действует в рамках закона Божьего и поэтому победа будет на ее стороне, а если хорошо России, то, поскольку мы находимся полностью на ее содержании, то, я думаю, будет лучше и нам.

- Я желаю в основном мира. Всем, не только себе. Чтобы все жили в мире и дружбе, как было раньше. А война вот эта, которая развязалась на Украине, она никому не нужна. Никому не нужна. Ну, она нужна в основном американцам. В этом году запомнилось что? Прожитые годы…

- Для нас 2014 был очень удачным годом. Мы приобрели квартиру, так что, в общем, все было хорошо. Что бы мы еще пожелали? Всем удачи, всем добра. Чтоб люди не были столь эгоистичны, столь циничны. Потому что встречались в этом году такие люди. Здоровья, любви – самое важное. Детей…

- С новым годом.

Europa Liberă: Opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol.

***

Europa Liberă: La Chișinău, colega mea Valentina Basiul i-a întrebat pe mai mulţi locuitori ai capitalei moldovene: care au fost în viziunea lor evenimentele marcante ale anului 2014 şi cum ar trebui să fie relaţiile dintre cele două maluri ale Nistrului?

– „A fost un an bun. Principalul că avem pace şi, în rest, sănătate.”

Europa Liberă: Dar care au fost evenimentele care l-au marcat?

– „Păstrarea păcii – acesta este evenimentul care m-a marcat. Şi sperăm să se păstreze în continuare.”

– „Alegerile, vizele au fost deschise. Am înţeles că acum, de pe 15, iar au deschis viza cu Israelul. Aceasta tot e foarte important pentru populaţia noastră.”

Europa Liberă: Ridicarea vizelor e lucru important pentru Moldova?

– „Da. Numaidecât e important, cum nu e important? Şi noi avem de gând să ne ducem acum, la sărbătorile de iarnă, în Italia. Fiicele noastre sunt acolo.”

Europa Liberă: Prima dată vă duceţi?

– „Prima dată ne ducem.”

– „Cred că alegerile. Sunt speranţe, aşteptări.”

– „Eu ştiu? Alegerile parlamentare, abolirea regimului de vize.”

Europa Liberă: În general cum a fost pentru Republica Moldova?

– „Pentru Republica Moldova eu cred că bine. Dar personal, pentru fiecare om în parte, nu chiar bine.”

– „Для Молдовы это может быть и хорошо, позитивно, нормально все. Может быть идем к лучшему. Мы еще не знаем. Может быть и хуже, может быть и лучше, но все впереди у нас, конечно. Конечно, самого лучшего хотелось, чтоб были рабочие места, чтоб можно было жить хорошо.”

– „Anul 2014 a fost un an foarte greu, încordat. Anul a fost în aşteptarea alegerilor. Guvernanţii noştri pentru popor absolut nimic nu au făcut. Au promis că vor mări pensiile, salariile, populaţia va trăi destul de bine. Eu personal şi ai mei colegi care sunt nu au speranţe deloc. Ţara noastră este în declin. Până nu va fi la putere un neamţ, fie un Iohannis din România, fie un alt Wagner din altă ţară, la noi nu se va schimba nimic. Noi sperăm că ieşirea în Europa totuşi va da ceva, să ne aducă acasă copii, să ne aducă acasă soţiile noastre.”

– „Avem circulaţie liberă. Putem să circulăm, să mergem să ne odihnim unde vrem. Adică, ţara merge spre o cale corectă.”

Europa Liberă: Dar credeţi că în calea aceasta corectă trebuie să meargă împreună cu Transnistria sau nu?

– „Cu Transnistria, clar, face parte din Republica Moldova. Transnistria e bucată din Moldova, nu e ţară aparte sau ţară a Rusiei, aceasta e ţară moldovenească.”

Europa Liberă: Credeţi că în anul acesta s-a făcut ceva pentru a rezolva acest conflict?

– „S-a încercat să se facă, dar cred că degeaba.”

– „Nu s-a mai făcut nimic. Nici nu-şi mai bat ei capul. Ei îşi bat capul pentru dânşii toţi. Nu se stăruie nimeni să fie. Mai ales, iată, eu lucrez la ţară, lucrez tractorist, de noi au uitat, nici habar nu au, nimic. Noi singuri ne batem capul, totul e scump, totul e vechi. Dar cu Transnistria? Cum au uitat de noi, aşa probabil şi de dânşii au uitat. Numai vorbe goale că s-au întâlnit, s-au dus să se întâlnească. Nici nu cred că ne vom uni vreodată. Doar de îi va strânge Ucraina şi din partea aceasta, şi de nevoie se vor da, dar aşa nu va fi chip să se unească.”

– „Putem spune că nimic. Din cauza, poate, că nu au dorinţă să facă. Mai mult au fost ocupaţi de alegeri. Principalul că nu s-a agravat.”

– „Principalul să fie conştientă decizia şi din dorinţa proprie. Adică, să fie totul cu bună înţelegere, fără forţă, fără război, fără conflicte. Şi restul lasă să decidă. Oricum cu sila nimeni nu ne va lua nici pe noi, nici pe dânşii.”

– „Puţin de tot. Măcar că eu cred că ei acum totuşi vor dori şi ei în Europa.”

– „Vă spun drept, eu nu demult am venit de peste hotare şi schimbări sunt, se vede că sunt oleacă de schimbări, dar...”

Europa Liberă: Faptul că Moldova s-a apropiat mai mult de Uniunea Europeană e bine sau nu, cum credeţi?

– „E mai bine, clar. Până va fi ca la Europa mult trebuie aici. E bine, în felul acesta e bine.”

Europa Liberă: Dar credeţi că Moldova trebuie să meargă înspre Europa împreună cu Transnistria sau nu? Sunt opinii diferite.

– „Transnistria vrea în partea Rusiei să se ducă, nu sunt de acord cu Europa. Eu nu ştiu, nu pot să vă spun. Oamenii de pe loc pot să vă răspundă la întrebare, eu nu trăiesc acolo.”

– „Să-i luăm şi pe dânşii cu noi. Avem acolo fraţi, surori şi trebuie să meargă şi ei după noi. Nu vrem să-i lăsăm acolo, să meargă şi ei. Nu ştiu de ce părere ar fi, dar ar fi bine să meargă încoace.”

– „Ar fi bine împreună cu dânsa. Dar problemele sunt de aşa natură că nu găsesc limbă comună acolo, să fie o singură Moldovă, şi nu două.”

Europa Liberă: Dar de cine depinde aceasta?

– „Aceasta depinde de conducere în primul rând. Noi, aceştia de jos, ce facem? Nu facem nimic absolut. În primul rând de aici şi după aceea din ţările apropiate, care să-i ajute pe ai noştri să rezolve problema.”

Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi în capitala Republicii Moldova.

***

Europa Liberă: În ultima sa conferinţă de presă din anul 2014, liderul transnistrean Evgheni Şevciuk s-a referit la problemele economice ale regiunii, estimând că următorii doi ani vor fi deosebit de dificili pentru economia transnistreană. „Țările cu care avem relaţii comerciale în mod tradițional (în primul rând, este vorba de Federația Rusă, Ucraina şi Republica Moldova), nu trec prin cea mai bună perioadă, fapt ce se va răsfrânge asupra economiei transnistrene”, a declarat liderul de la Tiraspol, citat de portalul de ştiri Novostipmr. „Anul 2015 va fi unul mult mai complicat decât 2014, - a zis Şevciuk. - S-ar putea ca această situație și problemele economice să dureze încă un an jumătate - doi. Este vorba despre pierderile din mediul de afaceri, pierderea unor piețe de desfacere și multe altele. Din păcate, un asemenea scenariu nu este exclus”, a spus Evgheni Şevciuk. Despre anul economic 2014, am stat de vorbă cu expertul de la Tiraspol, Serghei Melnicenko:

Serghei Melnicenko: „Situația e departe de a fi una „încurajatoare”. Cu toate acestea, există și câteva momente pozitive. Prima în această listă ar fi decizia Parlamentului de la Chișinău de a anula taxele pentru ecologie și taxele vamale în cazul mărfurilor importate de agenții economici din Transnistria.

Un alt moment pozitiv este reluarea parțială a activității în cazul celor două importante întreprinderi din Râbnița: Uzina Metalurgică și Combinatul de Ciment şi Ardezie. A crescut și volumul vânzărilor în cazul Centralei Electrice de la Cuciurgan, inclusiv din contul majorării livrărilor pe teritoriul Moldovei. Acest fapt i-a permis întreprinderii să obțină, în primele 9 luni ale anului, a doua poziție în topul celor 50 cei mai mari contribuabili din regiune, prima în listă fiind compania Sheriff.

Însă, dacă ar fi să nu luăm în calcul cele trei întreprinderi (mă refer la Uzina Metalurgică, Combinatul de Ciment şi Ardezie și Centrala Electrică de la Cuciurgan), tabloul ar fi cu totul altul. Am constata atunci că volumul general al producției industriale a scăzut cu 17%, în primele 11 luni ale anului, ceea ce a făcut să crească și mai mult deficitul bugetar.

Dacă dinamica veniturilor provenite din impozite, inclusiv a celor rezultate din activitatea economică externă, a fost una cu semnul plus în primul trimestru, în următoarele două trimestre am înregistrat doar valori negative. Pentru a diminua cât de puțin acest deficit bugetar, la sfârșitul lui noiembrie, prin decret prezidențial, au fost majorate accizele la benzină - de la 175 dolari la 210 dolari pentru o tonă, și la motorină - de la 70 dolari la 100 dolari.

Europa Liberă: Deficitul bugetar, care întotdeauna a fost destul de mare, a crescut însă atât de repede, se pare, încât deja în vară s-a produs acea reducere, în premieră, a salariilor angajaţilor bugetari…

Serghei Melnicenko: „Da, la mijloc de an, bugetul transnistrean s-a pomenit într-o situație dezastruoasă. Pentru prima dată în istoria regiunii, executivul s-a văzut nevoit să micșoreze cu 20% salariile angajaților din sfera bugetară. Acest fapt a fost realizat, în perioada iulie-octombrie, din contul reducerii de la cinci la patru a numărului de zile lucrătoare în timpul săptămânii.

De altfel, starea bugetului reflectă foarte bine situația economică în întreaga regiune, iar de acest fapt ar trebui să se țină cont, inclusiv, la elaborarea proiectului de buget pentru anul viitor. Acesta ar trebui să prevadă o majorare importantă a deficitului bugetar, fapt ce ar face posibilă onorarea angajamentelor sociale față de cetățeni. Este vorba de salarii și pensii, pe care executivul le achită, la ora actuală, din banii obținuți tot de la populație și întreprinderi, din vânzarea gazului rusesc către consumatorii locali. În aceste condiții, datoria față de Gazprom rămâne nestinsă și este și în continuă creștere. Dar nici aceste mijloace nu mai sunt suficiente în condițiile în care numai Tiraspolul rămâne singurul aducător de venituri în bugetul regional, iar plățile lunare către grupurile social vulnerabile ar trebui să constituie 112 milioane de ruble. Se contează pe ajutorul Rusiei care nu va cere achitarea datoriei pentru gazul livrat.

Continuă totodată construcția celor 12 obiective de menire socială în domeniile educației și sănătății, realizată în cadrul proiectului „Integrarea Eurasiatică”. O parte din aceste obiective urmează să fie date în exploatare și utilate în întregime deja până la sfârșitul acestui an. Problema are însă și un aspect negativ și asta întrucât toate aceste obiective sociale vor deveni o povară pentru bugetul Transnistriei. Va fi necesară asigurarea cu cadre a acestor structuri, fapt ce va impune executivul să stabilească taxe pentru serviciile oferite de instituțiile administrative.

Europa Liberă: Se ştie că una din cauzele ce au dus la agravarea situaţiei economice în Transnistria este criza din Ucraina. Dar probabil că există şi alţi factori…

Serghei Melnicenko: „Ce ține de comerțul extern. Dacă e să ne raportăm la tendințele negative din ultima jumătate de an, vom observa o diminuare a interesului pentru produsele transnistrene.

Un al doilea factor negativ ar fi situația instabilă din Ucraina. În consecință, mai multe întreprinderi și-au pierdut partenerii din Ucraina din cauza incapacității de plată a acestora.

Al treilea aspect negativ este refuzul serviciului fitosanitar rus de a mai elibera certificate de calitate, așa cum agricultorii transnistreni s-au pomenit și ei afectați de embargoul impus Moldovei la exportul producției agricole de bază și a produselor agricole secundare.

Al patrulea punct în această listă ar fi devalorizarea rublei rusești. În consecință, acest vector al comerțului extern s-a dovedit a fi și el lipsit de perspective. Și asta întrucât devalorizarea valutei provoacă în mod automat diminuarea veniturilor întreprinderilor industriale. La toate acestea se adaugă vechile probleme ale industriei transnistrene, cum sunt: înapoierea tehnologică și modernizarea insuficientă a bazei tehnice, factori ce fac ca produsele fabricate în Transnistria să fie necompetitive pe piețele externe.

Mai mult. În ultimele două luni, comitetul vamal de la Tiraspol vorbește despre diminuarea veniturilor percepute din taxele vamale și accize. Acest fapt nu înseamnă decât că în cazul Transnistriei vorbim nu doar despre o diminuare a exporturilor, dar și a importurilor.

În consecință, toate aceste carențe ale economiei reflectă ca într-o oglinda starea în care se află bugetul”.

Europa Liberă: Dle Melnicenko, regiunea transnistreană mai are la dispoziţie un an în care să decidă dacă se alătură sau nu acordurilor de asociere şi de liber schimb între Moldova şi Uniunea Europeană, care le va permite companiilor transnistrene să exporte pe piaţa comunitară fără taxe vamale. Politic, însă, Tiraspolul este orientat spre Moscova. Se pot sau nu împăca cei doi vectori? Care din ei va prevala?

Serghei Melnicenko: „Este o perspectivă cu semnul minus. În anul 2015, agenții economici din Transnistria vor trebui să-și determine foarte clar orientarea în plan economic extern. Altfel spus, să răspundă la întrebarea, ce fac mai departe? Dezvoltă noi piețe de desfacere în țări care fac parte din uniunea vamală (obiectiv devenit greu de obținut ca urmarea ultimelor evoluții) sau încearcă într-un fel sau altul să încerce să se alieze acestui Acord de liber schimb cu UE. Cert este că deocamdată în Transnistria nu există o poziție clară în această privință. Și asta întrucât, deși oficial orientarea este una către Est, marea parte a exportatorilor este îndreptată spre Vest. Respectiv, pe plan extern, asistăm la o necorespundere a vectorului politic cu cel economic, stare de lucruri care ar putea genera mai multe probleme pe viitor”.

Europa Liberă: Opinia analistului economic din Tiraspol, Serghei Melnicenko.

***

Europa Liberă: Nu doar la Tiraspol, dar şi la Chişinău experţii anticipează că anul economic 2015 va fi unul dificil pentru economia regiunii transnistrene. Într-un studiu al Centrului analitic Expert-Grup se spune că economia regiunii ar putea să cadă cu până la 5 la sută. „Revista Economică Regională: regiunea transnistreană”, lansată recent de Expert-Grup, pretinde că dificultățile economice din Ucraina și Federația Rusă, în paralel cu recuperarea lentă a economiei Uniunii Europene urmează să submineze cererea externă și eforturile administraţiei de la Tiraspol de a se reorienta de la piața occidentală la cea estică. În plus, recesiunea anticipată în Federația Rusă pentru anul 2015 ar putea limita și apetitul pentru investiții din partea băncilor și altor companii cu investiții rusești din regiunea transnistreană. În privinţa economiei moldovene, Expert-Grup prognozează o relansare uşoară, după ce în 2014 aceasta şi-a încetinit creşterea, de până la 2 la sută, în principal, ca urmare a embargourilor şi taxelor vamale impuse de Federaţia Rusă. Expert-Grup anticipează o creştere economică de 4 la sută în 2015 pe malul drept al Nistrului. Despre evoluţiile economice din regiunea transnistreană în 2014 şi perspectivele pentru anul 2015, colega mea Lina Grâu a stat de vorbă cu directorul executiv al Centrului analistic independent Expert-Grup, Adrian Lupuşor:

Adrian Lupușor: „Anul economic 2014 a fost unul în care s-au suprapus șocuri negative cu cele pozitive în economia regiunii transnistrene.

Șocurile negative au fost evidente. În primul rând a fost vorba despre criza din Ucraina, înăsprirea controlului din partea Ucrainei asupra frontierei cu Republica Moldova pe perimetrul transnistrean, dar și despre problemele economice ale principalilor parteneri comerciali din regiune – Ucraina, Federația Rusă, dar și Uniunea Europeană. Totodată, deprecierea rublei rusești a afectat mult capacitatea de cumpărare a familiilor migranților care primesc bani de peste hotare. Această problemă a fost agravată de menținerea artificială a așa-numitei ruble transnistrene față de dolar. Valoare acesteia a fost menținută artificial în zona cotei de 11,1 ruble – acest lucru a redus veniturile în dolari a migranților: într-o primă fază în urma deprecierii rublei rusești și în a doua fază a redus și veniturile exprimate în ruble transnistrene.

Acești factori au generat efecte de așa-numită rundă a doua: consumul populației practic a stagnat. Totodată populația și agenții economici au devenit mult mai pesimiști vizavi de anul 2014, dar și atunci când se raportează la 2015 – și acest lucru a fost atestat de un sondaj efectuat de autoritățile de la Tiraspol, deci, chiar ei recunosc acest lucru.

Totodată, acești factori negativi au fost contrabalansați de anumiți factori pozitivi. În primul rând, reluarea activității Uzinei metalurgice din regiune, care practic a impulsionat întreaga activitate industrială și a determinat creșterea de câteva ori a industriei metalurgice și a producției de energie electrică. Un alt factor a fost determinat de condițiile climaterice favorabile din acest an, care au contribuit pozitiv asupra producției agricole și asupra ocupării în acest sector. Un alt factor care a contribuit la creșterea economică este suportul financiar acordat de Federația Rusă pentru construcția unui șir de obiecte de menire socială, ceea ce a impulsionat industria de producere a materialelor de construcție.

Deci, pe ansamblu, putem constata că în anul 2014 factorii negativi și cei pozitivi s-au compensat reciproc și economia regiunii practic a stagnat în 2014”.

Europa Liberă: Care este prognoza Dvs. pentru anul 2015?

Adrian Lupușor: „Pentru anul 2015 prognozele sunt mai sumbre. Anul 2015 se așteaptă să fie mult mai dificil din punct de vedere economic decât anul 2014. Asta, din simplul motiv că factorii care au dus economia în jos în 2014 se vor menține și în 2015, în timp ce factorii care au împins economia în sus se vor disipa. În primul rând, creșterea impresionantă a industriei metalurgice nu va fi posibil de menținut și în 2015 din cauza bazei de comparație înalte. În al doilea rând, anul agricol 2015 ar putea să nu mai fie atât de favorabil ca în 2014. Deja avem doi ani la rând când condițiile climaterice sunt destul de favorabile și pur probabilistic ne putem aștepta la înrăutățirea acestora în 2015. În plus, se menține contextul politic dificil în Ucraina și cel mai probabil Ucraina va înăspri în continuare controlul asupra perimetrului transnistrean și acest lucru va afecta o serie de întreprinderi mici sau familii din regiune care își câștigă existența făcând o mică afacere procurând produse în Ucraina și vânzându-le în regiunea transnistreană.

Problema pesimismului care s-a conturat în 2014 cu siguranță se va menține și în 2015. Și acest pesimism se va traduce și într-o cerere internă mult mai scăzută, o activitate investițională privată redusă și, respectiv, acest lucru va trage economia în jos. În plus, în 2015 autoritățile transnistrene vor trebui să ia anumite decizii foarte dificile din punctul de vedere al economiei politice. Una dintre problemele majore ține de tarifele la serviciile comunale, care vor trebuie să fie, mai devreme sau mai târziu, aduse la costurile reale ale acestor servicii”.

Europa Liberă: Acum aceste tarife sunt sub prețul de cost?

Adrian Lupușor: „Cu siguranță. Acum ele sunt cam de 10 ori mai mici decât în partea dreaptă a râului Nistru. Respectiv, sunt mult mai mici decât costurile. Aceste prețuri foarte mici sunt rezultatul subvențiilor energetice acordate de Federația Rusă. Însă am observat în ultimii ani anumite tentative din partea autorităților de a ajusta aceste tarife pentru a le racorda la realitățile economice și financiare din cadrul operatorilor.

Un alt factor negativ ține de probabila înăsprire a politicii bugetare în regiune. Pe parcursul ultimilor ani sistemul de finanțe publice din regiune nu este unul sustenabil, înregistrează un deficit imens. În 2014 au crescut restanțele salariale în sectorul bugetar de câteva ori față de anul precedent și acest lucru va impune mai devreme sau mai târziu autoritățile din regiune să adopte anumite măsuri de austeritate bugetară, care, iarăși, ar putea lovi consumul și creșterea economică”.

Europa Liberă: În anul 2014 au avut loc evenimentele din Ucraina care au avut repercusiuni serioase și asupra Transnistriei – în sens direct, sub aspectul că frontiera cu Ucraina a început să fie foarte bine controlată de vameșii ucraineni, dar și indirect prin faptul că o bună parte din resursele financiare ale Federației Ruse au fost redirecționate către Crimeea. Din punctul de vedere al cifrelor, cum a influențat situația din Ucraina regiunea transnistreană?

Adrian Lupușor: „Aceasta a înrăutățit sistemul de finanțe publice, a afectat stabilitatea bugetară din regiune și în consecință a crescut substanțial numărul de salariați față de care au fost acumulate rețineri salariale în sectorul bugetar. Și evident că aceste rețineri salariale au avut efecte în lanț: aceasta a afectat consumul populației, încrederea populației cu privire la situația economică și urmează să determine populația să consume mai puțin și să economisească pentru zile negre. Un asemenea comportament de regulă afectează negativ situația economică”.

Europa Liberă: Aceste rețineri salariale sunt domeniul cel mai sensibil pentru oamenii de rând din regiunea transnistreană. Au fost recuperate aceste restanțe? Pentru anul viitor ar putea fi din nou acumulate restanțe sau poate, din contra, se prevăd majorări de pensii și salarii?

Adrian Lupușor: „Cu siguranță nu putem vorbi despre majorări, pentru că pur și simplu aceste majorări nu sunt fezabile în contextul constrângerilor bugetare curente și a contextului politic. Din contra, ne putem aștepta la creșterea optimizărilor în sectorul public.

Sectorul public este unul destul de mare pentru regiune și întreținerea acestuia costă foarte scump. Aceasta este o sursă majoră a instabilității bugetare pentru că pe de o parte baza impozabilă este foarte îngustă, iar de pe altă parte sistemul bugetar este foarte generos. O asemenea paradigmă mai devreme sau mai târziu obligă autoritățile să recurgă la optimizări. Anul 2015 cred că va fi anul în care vom putea vedea începutul unor asemenea optimizări, de aceea ne putem aștepta, din contra, la reducerea numărului de salariați în sectorul bugetar și chiar la reducerea salariilor în anumite domenii”.

Europa Liberă: Anul 2014 pentru Republica Moldova a însemnat de asemenea semnarea Acordului de Asociere cu UE, care presupune și o componentă de liber schimb care, teoretic, este aplicabilă pentru întreg teritoriul Republicii Moldova. Doar că Transnistria nu vrea să aplice noile reguli de joc, ceea ce înseamnă că odată încheiat anul 2015 nu va mai putea face comerț cu UE în regim preferențial. E o dilemă, pentru că mediul economic este interesat de această piață europeană, unde merg peste 30 la sută din exporturi. Pe de altă parte, factorul politic insistă asupra vectorului pro-rusesc, având în vedere interesul geopolitic al Rusiei în regiune. Vedeți vreo soluție pentru această dilemă?

Adrian Lupușor: „În primul rând, o mică rectificare. Dacă excludem livrările de energie electrică de pe malul stând pe malul drept al Nistrului, atunci ponderea UE în totalul de exporturi ale regiunii transnistrene se ridică la 60 la sută. Deci, UE este principala piața de desfacere pentru companiile din regiune, este, cu siguranță, o piață crucială de care depinde însuși existența economiei din regiunea transnistreană.

Această dilemă dintre viziunile economice ale companiilor și cele politice ale autorităților nu este una nouă – este una veche și destul de controversată. Cu siguranță aceasta va fi soluționată mai devreme sau mai târziu, însă nu foarte repede, ci va necesita un proces de lungă durată”.

Europa Liberă: Deci, nu se va întâmpla spre sfârșitul anului 2015?

Adrian Lupușor: „Nu cred că ne putem aștepta la împăcarea intereselor economice și a celor politice până la această dată.

Totuși, cum poate fi asigurată o corelare mai bună între aceste interese? În primul rând, prin abordarea tehnocratică a problemei legate de implementarea Acordului de Asociere. Autoritățile transnistrene, în paralel cu cele de la Chișinău, atunci când discută subiecte legate de implementarea prevederilor Acordului pe tot teritoriul Republicii Moldova trebuie să se bazeze pe elementele non-politice, pe elementele pur comerciale, pur tehnice. Acestea țin de armonizarea sistemelor statistice, armonizarea sistemelor de infrastructură a calității, a emiterii certificatelor de origine, obținerea documentelor necesare pentru a face export și o serie de alte domenii care ar trebui să excludă completamente factorul politic. Este evident că va fi practic imposibil de exclus totalmente acest factor, însă cel puțin trebuie de optat pentru un dialog tehnic și nu politic la această etapă.

Republica Moldova încă nu poate influența variabilele politice. În schimb, poate influența variabilele tehnice, variabilele economice și ar trebui să pună accent anume pe aceste elemente foarte tehnice pentru a stimula interesul autorităților din regiune privind implementarea Acordului de Asociere. Tiraspolul trebuie să înțeleagă că implementarea Acordului nu presupune automat aderarea la NATO, unirea cu România sau alte sperietori utilizate deseori pentru anumiți actori politici. Este un Acord care oferă oportunități economice dacă este implementat plenar. Și situația economică din regiunea transnistreană nu permite practic regiunii să renunțe la piața comunitară. Din contra, autoritățile de la Tiraspol trebuie să depună mai multe eforturi pentru a-și consolida pozițiile pe piața comunitară, pentru că în Est situația economică se agravează”.

Europa Liberă: Directorul executiv al Centrului analistic independent Expert-Grup, Adrian Lupuşor, a răspuns întrebărilor Linei Grâu.

Doamnelor şi domnilor, încheiem aici această ediţie a emisiunii Dialoguri transnistrene. Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă urează toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG